Biserica Sf Împărați Constantin și Elena reprezintă un lăcaș de cult de maximă importanță pentru locuitorii Bacăului.

Datorită structurii sale arhitecturale, mărimea și impozanta bisericii determină tot mai mulți turiști să îi calce pragul, plini de smerenie și rugăciune.

Pictura din interiorul său are o vechime destul de mare, datând din anul 1923, fiind realizată de c pictorul George Sterian. Frumusețea picturii este una desavârșită, servind mai târziu drept muza pentru pictarea mânăstirii Curtea de Argeș.

Amprenta vremii a determinat slăbiciunea zidurilor bisericii și tocmai de aceea, autoritățile au decis reconsolidarea sa în perioada 1998-2003. Construită din cărămidă, cu bolți arcuite și vitralii destul de înalte, Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” a devenit, cu timpul, cea mai frumoasă construcție de acest gen din oraș.

Biserica Sf Împărați Constantin și Elena a fost ridicată de boierii Enachi Krupenski și Anton Barzu între anii 1842-1845.

Palatul Ghika din Comănești a aparținut familiei Ghika, folosită ca reședință de vară. Palatul Ghika din Comănești se află situat într-o zonă destul de atractivă, în mijlocul unui parc important al județului Bacău, fiind considerat de către Ortensia Racoviță drept una dintre cele mai frumoase grădini de pe tot cuprinsul României.

Locul în care a fost așezat Palatul Ghika era destul de atractiv prin grădinile de flori multicolore, ce conțineau cele mai frumoase specii de plante, dar și prin orangeriile largi în dimensiuni.

Ornamentul grădinii era destul de captivant, fântânile, cascadele dar și micile insule pe care se putea circula cu barca reprezentau pentru mai toți oamenii importanți ai țării atracții de care nu se mai puteau lipsi odată ce ajungeau în aceste locuri.

Palatul Ghika din Comănești are o arhitectură frumoasă, fiind de inspirație franceză. Este construit pe două niveluri destul de înalte în care se regăsesc o multitudine de camere care trezesc interes publicului ajuns aici în căutarea de frumos și artă.

Stilul neoclassic al Palatului Ghika din Comănești a atras de-a lungul vremii mii de turiști, interesați de arhitectura acestuia, care impresionează prin măreție și grandoare.

Curtea Domnească din Bacău a fost reședința a lui Alexandru, fiu al lui Ștefan cel Mare, în perioada 1481-1496. Ruinele vechii Curți Domnești datează din vremea lui Ștefan cel Mare, păstrează vestigii ale casei (pivnițele) și ale turnului – locuință.

În ansamblu se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Precista, construită din cărămidă de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, între anii 1490-1491, este tipică pentru seria ctitoriilor domnești din această epocă. Lăcașul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641).

Curtea Domnească a reprezentat în acea perioadă centrul administrativ, de control și de organizare al Tarii de Jos.

Printre obiectivele turistice din Bacău se numără și Curtea D., ansamblu format din ruinele vechii Curți Domnești, ruinele Turnului Locuință și Biserica „Precista”.

Biserica și Curtea Domnească este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

În adâncul pământului, într-un oraș subteran construit în foste galerii ale minei de sare de la Târgu Ocna se află Biserica Sfânta Varvara, închinată Sfintei Mari Mucenițe Varvara, protectoarea minerilor.

Din inițiativa salariaților unității și prin voința lui Dumnezeu, în perioada 14 aprilie – 3 decembrie 1992 în inima masivului de sare, a fost realizată prima biserica ortodoxa subterană din Europa, Biserica Sfânta Varvara.

În fața altarului se află catapeteasma constituită din 24 de icoane, icoane ce datează de la începutul secolului al XX-lea (1924). De o parte și de alta a altarului veghează icoanele Sf. M. Mc. Varvara și Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei.

Iconostasele, scaunul împărătesc, aplicele și frumosul candelabru, ce asigură iluminarea bisericii, au fost meșteșugit realizate, cu talent și migală de mineri – artizani ce au dăruit o picătură din sufletul lor mare pentru veșnicie.

În fiecare an, pe data de 4 decembrie, ziua de pomenire a Sf. M. Mc. Varvara, când se prăznuiește hramul principal al acestei biserici, se oficiază slujba de cinstire și pomenire la care participă salariații unității, familiile acestora, ctitorii și locuitori din zonă.

Salina Târgu Ocna face parte din stațiunea cu nume omonim și mai este cunoscută ca „Drumul sării”. Aflându-se în fruntea obiectivelor turistice ale județului Bacău, baza turistică a fost dezvoltată în orizontul nouă al minei Trotuș.

Aceasta are o istorie bogată de peste cinci secole, fiind o sursă importantă de distribuire și de exploatare a sării în zona Moldovei de nord. Sarea era un lux în vremurile vechi și, de exemplu, domnitorul Ștefan cel Mare a acordat privilegiul aprovizionării cu sare a mănăstirii Putna cu puțin timp înainte de moartea sa.

S-a extras sare de aici până spre finele secolului al XX-lea, urmând ca apoi să fie deschisă cu scop turistic și pentru sănătate. În 1992 se construia prima biserică ortodoxă din subteranul unei mine, care poartă numele Sfintei Varvara (ocrotitoarea minerilor).

Zona de agrement este bine pusă la punct, fiind puse la dispoziție multe opțiuni prin care să te poți bucura de universul aurului alb.

Salina Târgu Ocna este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Lacul Bacău reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice ale regiunii, fiind admirat de turiștii ajunși în aceste locuri.

Lacul poarta denumirea și de lacul Șerbănești. Acesta se afla în interiorul orașului Bacău, fiind destul de mare, având o lungime de circa 2300 metri și o lățime de aproximativ 800 metri.

Ori de câte ori ajungi în aceste locuri nu ai cum să treci indiferent pe lângă frumusețile oferite de natură, acesta fiind una dintre monumentele naturale protejate.

În zonă au fost identificate circa 150 de specii de păsări, creându-se astfel o mică deltă acvatică a Bacăului.

Lacul Bacău s-a formai în urma construirii barajului de acumulare de pe răul Bistrița.

Stațiunea Slănic Moldova este în topul celor mai cunoscute destinații băcăuane. Numele acesteia vine de la râul Slănic, un afluent al Trotușului. Renumită pentru efectele terapeutice ale apelor minerale de aici, în anul 1801 au loc primele cercetări ale izvoarelor, urmând ca după anul 1870 să se construiască primele baze de tratament.

Din acest punct devine și o atracție pentru turiștii doritori de relaxare și de sănătate. Dacă stațiunea Vatra Dornei este supranumită „Perla Bucovinei”, acesteia i se mai spune „Perla Moldovei”.

Calitatea apelor a fost recunoscută și la nivel european, în cadrul diverselor concursuri. Datorită substanțelor pe care le conține, acestea sunt destinate tratării afecțiunilor digestive, renale, reumatice, respiratorii sau circulatorii.

În jurul anului 1840 purta denumirea de „Feredeiele Slănicului”. Stațiunea se mândrește cu nume mari care au vizitat-o, precum Costache Negri, Ion Creangă, A. C. Cuza sau N. A. Bogdan.

Stațiunea Slănic Moldova este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Vivariul din Bacău este unul dintre obiectivele aparte ale Bacăului. Este un spațiu care a fost special amenajat pentru a putea crește diverse animale mici în mediul lor natural reconstituit de specialiști în domeniu.

În anul 1975 s-a inaugurat, moment în care se deschidea și prima expoziție de pești exotici. De-a lungul timpului s-a dezvoltat, ajungând ca actualmente să funcționeze patru expoziții permanente, ce dețin numeroase specii de păsări, pești sau reptile.

Vivariul din Bacău expune, crește și reproduce tot ceea ce se poate vedea în cadrul lui, motiv pentru care este unic în România.

Sediul acestuia se află într-o clădire care e monument istoric, unde în trecut era Școala Generală nr. 2. De asemenea, Vivariul aparține de Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”.

Mănăstirea Cașin se găsește în comuna cu același nume, din județul Bacău. Situată la 16 km de Onești, aceasta a fost ridicată în 1655 de voievodul Gheorghe Ștefan.

Planul bisericii, arhitectura fațadelor, dimensiunile sale sunt identice cu cele ale bisericii Golia din Iași, dar formele sunt simplificate.

Biserica era înconjurată de case domnești și de un zid de piatra înalt și puternic cu turnuri ca de cetate, fiind concepută ca loc de apărare. În urma marelui cutremur din 1805, fiind grav avariată, mănăstirea a fost reparată de egumenul grec Ierotei, iar intre 1836-1839 de egumenul Isaaia din Constantinopol.

În interiorul mănăstirii Cașin, exista tunelul lui Ștefan cel Mare și făcea legătura intre Mănăstire și dealurile din apropiere.

Mănăstirea Cașin este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău

Palatul Știrbei situat la 3 km de localitatea Dărmănești, în mijlocul unei păduri de gorun, pe un platou, la o altitudine de 600 m și ocupa o suprafață de 1.031 mp. Din parcul palatului se intra în pădure și de aici se poate urca pe diferite trasee și chiar pe muntele Nemira.

Aici se afla încă în funcțiune cea mai veche aducțiune de apa din județ, realizata în 1908 de ingineri germani, prin care apa este adusa din munte, de la o distanta de aproape 8 km.

Palatul Știrbei a fost construit de maeștri italieni, după planurile arhitectului Nicolae Ghika Dudești la sfârșitul secolului XIX și prima jumătate a secolului XX. Pana în anul 1944 castelului a fost întreținut de familia printului Știrbei.

Este o construcție masivă din cărămidă, pe patru nivele și cu o aripa în „L”. Intre anii 1947-1977 clădirea a funcționat cu destinația de sanatoriu T.B.C. Din 1978 a devenit tabără pentru copii.

Palatul Știrbei din Dărmănești este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Rezervația Naturală Nemira este cunoscută pentru liniștea, peisajele pitorești sau traseele montane. Măsoară o suprafață de peste 3.400 de hectare, întinzându-se în cea mai mare parte pe teritoriul județului Bacău, iar o mică parte se află în județul Covasna.

Altitudinea maximă este deținută de Vârful Nemira Mare, cu 1.649 de metri. Numele rezervației și al munților este legat de o legendă a originii poporului maghiar. Aici este înfățișat Nimród, ca rege al Mesopotamiei (mai exact al orașului antic asirian Nimrud, din Irak-ul de azi) și strănepot al lui Noe.

Acesta i-a avut pe cei doi fii, Hunor și Magor, care au fost strămoșii hunilor și ai maghiarilor. E un loc potrivit pentru deconectarea de tumultul orașului, pentru drumeții, pentru picnic sau pur și simplu, pentru admirat frumusețile naturale și sălbatice ale Nemirei. Poți găsi și opțiuni de cazare, iar rezervația poate fi vizitată în orice sezon al anului.

Rezervația Naturală Nemira este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Teatrul George Bacovia din municipiul Bacău este considerat unul dintre cele mai importante din România. Eleganța sălii, acustica impecabilă, scena amplă, rampa pentru decoruri, podul pentru manevrarea acestora și instalația modernă de lumini ai impresionat profund la acea vreme.

Fotoliile tapițate cu plus grena, lojile aurite, cupola albastră care a fost repictată de Nicu Enea, candelabrele și multe altele ofereau teatrului o deosebită eleganța. În timp, Teatrul din Bacău devine cunoscut și începe sa găzduiască spectacolele unor importante trupe străine: franceze, engleze, israelite.

Pe scena teatrului băcăuan au ajuns de-a lungul timpului trupe și personalități de marcă ale teatrului romanesc: trupa Companiei de Teatru Bulandra, cu Lucia Sturza Bulandra si Tony Bulandra, Constantin Tanase, Maria Filotti, compania actorului Ion Manolescu, compania Tudor Musatescu – Sica Alexandrescu, trupa Iancu Brezianu, Aura Buzescu și multi alții.

Deși în timp a avut mai multe denumiri (Teatrul Băcăuan, Teatrul de Stat, Teatrul Dramatic Bacovia), astăzi poartă numele unuia dintre cei mai cunoscuți poeți romani și se numește Teatrul Municipal George Bacovia.

Teatrul George Bacovia este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Ștrandul cu Apă Sărată oferă servicii turistice diversificate prin amenajarea la suprafață, în incinta sucursalei, a unei moderne baze de agrement.

Locația dispune de: un ștrand cu apă sărată, dușuri, cabinet medical, terasă, magazin și internet wireless free.

Pentru un ambient plăcut sunt puse la dispoziția turiștilor șezlonguri și umbrele de soare, terenuri sport, tenis de masă și baschet, popicărie, tenis de picior, volei.

Echipamentul sportive se închiriază odată cu terenul. Există de asemenea un modul alimentar și un grătar unde pot fi consumate diferite produse. Cadrul natural completează rețeta pentru o zi de neuitat.

Ștrandul cu Apă Sărată este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Casa Memorială George Bacovia este reprezentativă pentru orașul Bacău, mai ales că acesta este locul natal al poetului. Deși a locuit numai până la vârsta de 22 de ani, plecând apoi în București, personalitatea acestuia a rămas profund impregnată în ceea ce înseamnă cultura băcăuană. Nu poți să nu asociezi Bacăul cu numele lui Bacovia.

Se află în zona centrală, fiind deschis vizitatorilor în toamna anului 1971. Casa are șase camere și păstrează mai multe manuscrise ale poetului, alături de diverse lucruri personale și piese de mobilier ce au aparținut părinților lui.

În plus, clădirea a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice și datează din secolul al XIX-lea. Aici a fost locul unde a început să scrie, în casă rămânând tot zbuciumul lui interior și efortul creator.

Actualmente aparține de Secția de Artă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” și e unul dintre obiectivele reprezentative ale orașului!

Casa Memorială George Bacovia este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Castelul Ghika din Dofteana este un alt exemplu de clădire grandioasă și elegantă a județului Bacău, ce datează tot din secolul al XIX-lea. Inițiativa construirii castelului a aparținut lui Nicolae-Ghica Comănești (1875-1921), om politic și explorator, însă tatăl lui a fost mai faimos decât el în domeniul explorării.

Scopul construcției era de reședință de vacanță, unde familia nobiliară venea pentru vânătoare și relaxare. Planurile au fost realizate de un arhitect italian, ceea ce putem observa și din stilul romantic al arhitecturii.

O dată cu cel de-Al Doilea Război Mondial, castelul este ocupat de armata sovieticilor și, ulterior, naționalizat. Acesta este și începutul decăderii lui. În cele din urmă, după mai multe licitații ajunge să fie vândut. În prezent anexa castelului a fost transformată în pensiune, parcul și lacul puse la punct și efectuate lucrări de reabilitare în privința clădirii principale. Este disponibil pentru a fi vizitat, cât și închiriat pentru diverse evenimente.

Situat în arealul Văii Trotușului, conacul Ghika de la Dofteana face parte din imobilele deținute de familia Ghika, alături de Palatul de la Comănești. Conacul de la Dofteana este construit în stil romantic la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu rolul bine definit de castel de vânătoare.

Castelul Ghika din Dofteana este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Castelul Roșu se găsește în satul Lilieci, comuna Hemeiuș, județul Bacău. Castelul a fost construit între anii 1864-1866, într-un stil nedefinit, romano-gotic, venețian și brâncovenesc.

Clădirea este zidită din blocuri de gresie și cărămidă, balcoane susținute de coloane de gresie. Coloanele, arcadele turnului și ale ferestrelor sunt ornate cu sculpturi. Aspectul medieval al Castelului Rosu este completat de minunatul parc ce-l înconjoară.

Acesta se întinde pe o suprafață de 49 ha și este considerat al doilea parc dendrologic din România datorită numeroaselor specii de arbori și plante deosebite.

O parte din pădurile și terenul din jurul clădirii a aparținut lui Grigore Cantacuzino. Ulterior, totul a devenit proprietate a Luciei-Schonburg-Waldenburg, ceea ce a făcut ca palatul sa fie cunoscut sub denumirea de conacul Cantacuzino-Pascanu-Waldenburg, deși mult mai cunoscuta și frecventa este denumirea de Castelul Rosu de la Hemeiuș.

Catedrala Sfântul Nicolae se află în zona centrală a orașului Bacău și este un alt exemplu de monument istoric și de arhitectură religioasă specifică stilului bizantin. Datează din secolul al XIX-lea și i se mai spune „catedrala mică” deoarece catedrala nouă are dimensiuni mai mari.

A fost ridicată cam la un secol după ce prima biserică a fost distrusă de o catastrofă naturală. Lângă biserica actuală sunt păstrate zidurile bisericii din perioada medievală, care fusese construită în secolul al XV-lea.

Din păcate, în secolul al XVII-lea se ruina din cauza unei inundații alături de reședința episcopală. Aceste încercări nu au ocolit nici catedrala din prezent.

Cele două cutremure (din 1934 și 1977) și un incendiu (din 1976) o supun la grele vremuri. Însă din grija preoților parohi și a altor binefăcători, de-a lungul timpului s-au realizat lucrări de reabilitare și, astfel, catedrala dalbă și-a recăpătat locul.

Catedrala Sfântul Nicolae este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Conacul din Tescani adăpostește casa memorială Rosetti- Enescu, ce a fost inaugurată în anul 1980, iar din anul 2007 devine secție pentru Muzeul Național „George Enescu”.

Clădirea este înscrisă pe lista monumentelor istorice, fiind construită spre finalul secolului al XIX-lea, în anul 1880, de către familia de boieri Rosetti-Tescanu. Conacul este înconjurat de un parc dendrologic, iar zona în care este așezat este plină de liniște și frumusețe naturală.

Acestea l-au inspirat și pe compozitorul George Enescu atunci când a început să viziteze acest loc datorită Marucăi Cantacuzino (născută Rosetti-Tescanu). Aici compune opera „Oedipe”, pe care o dedică femeii ce mai târziu avea să-i devină soție.

Astfel că, acest conac i-a fost o perioadă de timp casă și inspirație pentru compus. Când cei doi hotărăsc să se exileze la Paris din cauza instaurării comunismului, Maruca donează conacul statului, condiționând să fie folosit în scop cultural.

Conacul din Tescani este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.

Lacul Lilieci de pe teritoriul localității cu același nume și aparține rezervației avifaunistice omonime. Este situat tot de-a lungul Bistriței și se întinde pe o suprafață de peste 250 de hectare, ocupând teritorii din două comune: Itești și Hemeiuș.

Este un alt loc unde întâlnim o multitudine de păsări, precum rața moțată, plus alte specii de rață, cormoranul mic sau acvila codalb (prezentă și în Lacul Șerbănești).

Aria este protejată prin lege din 2004, făcând parte din aria de protecție specială Lacurile de acumulare Buhuși-Bacău-Berești și, inclusiv din situl Natura 2000.

Datorită acestui lucru, primele vizate sunt păsările sălbatice, care sunt conservate, cărora li se alătură și cele migratoare sau sedentare, toate beneficiind de „tratație specială”. În sezonul cald sunt mulți care vin aici pentru pescuit, picnic, relaxare și liniște.

Lacul Lilieci este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bacău.