Rezultatele căutării

Muzeul de Etnografie, mun. Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Muzeul de Etnografie și Artă Populară a Câmpiei Române aparține de Muzeul Județean Teohari Antonescu, fiind una dintre cele patru secții ale acestuia.

În anii ’70 se inaugura muzeul în conacul de la Stoenești, construit în stil brâncovenesc în secolul al XVIII-lea. Clădirea unde se afla Muzeul de Etnografie și Artă Populară a Câmpiei Române i-a aparținut vornicului Gavril Drugănescu, de- a lungul timpului fiind restaurată de mai multe ori.

Însă, după mai mult de trei decenii în care a adăpostit colecțiile etnografice și de artă populară ale muzeului, conacul a fost retrocedat în anul 2005. Din acest motiv, muzeul a fost mutat în Giurgiu, având sediul la parterul clădirii Consiliului Județean.

Patrimoniul este împărțit pe cinci categorii: port popular, țesături, ceramică, lemn și metal și obiceiuri. În cadrul acestuia se află  jur de 1700 de exponate. Acestea au fost colecționate din zone precum: Vlașca (numele din perioada interbelică a județului Giurgiu), Lunca Dunării sau șesul Bărăganului.

Muzeul Poliției de Frontieră Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Muzeul Poliției de Frontieră Giurgiu a fost inaugurat în anul 2002, cu ocazia celebrării a 138 de ani de când a luat ființă instituția militară, unică, de altfel, în țară.

În Muzeul Poliției de Frontieră Giurgiu se află șapte săli, dintre care una este destinată evenimentelor. În restul se pot admira colecțiile de uniforme (26 la număr) din diverse perioade ale istoriei (începând cu anul 1806), insigne, arme, epoleți, documente, decorații și diverse exponate care au legătură cu acest domeniu.

La răsfoirea paginilor de istorie din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, aflăm că acesta este cel care a fondat Poliția de Frontieră modernă. Din acest motiv, în holul muzeului tronează bustul domnitorului în semn de respect.

De asemenea, nu lipsește nici imortalizarea clipei în care Țările Române își câștigau independența în 1877, unde regele Carol I primește steagul otomanilor. Uniformele militare sunt cele care primează în cadrul muzeului, fiind dedicată și o sală pentru cele de pe plan internațional.

Parcul Național Comana, jud. Giurgiu, Romania

Parcul Național Comana , se află la mijlocul distantei dintre Bucuresti și Giurgiu. Parcul se întinde pe 25.000 de hectare și cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana. Specialiștii susțin că „Delta de lângă Bucuresti” ocupă locul doi ca biodiversitate, după Rezervația Delta Dunării.

Parcul, administrat de Romsilva, cuprinde aproximativ 300 de hectare de zone umede mlăștinoase, fapt pentru care e considerat cea mai mare zonă umedă din sudul tarii. Aici trăiesc 141 de specii de pasări, 19 specii de pești și 31 de specii de mamifere. Există două tipuri de pești, țigănușul și cleanul de Comana, care trăiesc numai în zonă.

Si pădurile de pe întinsul parcului sunt demne de admirat. Ele cuprind specii caracteristice zonei sudice, precum stejarul pufos, jugastrul, ulmul, teiul și stejarul brumăriu. La baza arborilor cresc plante rare, ca laleaua pestriță, leurda, rodul pământului sau gura lupului.

Parcul Național Comana este o rezervație unică în Europa, care include zeci de specii de plante și animale protejate de legile internaționale, este considerată a doua deltă a României.

Schitul Sfântul Nicolae, Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Schitul Sfântul Nicolae se află în orașul Giurgiu, fiind unul dintre cele mai cunoscute locașuri, fiind situat lângă port. Biserica schitului a fost geamie înainte de 1830, servind cultului musulman.

După acest an devine ortodoxă, datorită victoriei țarului Nicolae I al Rusiei în războiul ruso-turc, în urma căruia Țările Române ies de sub ocupația otomană. Ulterior în Schitul Sfântul Nicolae îi sunt adăugate un altar și o turlă, însă de-a lungul istoriei este supusă multor provocări.

În anul 1877 turcii o bombardează, ceea ce necesită apoi reconstruirea acesteia, ce are loc mulți ani mai târziu, abia în 1905. Acest eveniment nefericit se repetă, numai că de data asta nu din partea mahomedanilor, ci a germanilor.

Acest fapt se petrecea în anul 1944, iar anul următor iarăși se lucra la reconstrucția bisericii. În anul 2006 este transformat în schit de călugări după ce până atunci fusese biserică parohială. Pe lângă Sfântul Nicolae (6 decembrie) îi mai are ca ocrotitori pe Sfântul Efrem cel Nou (9 mai) și Sfântul Paisie Aghioritul (12 iulie).

 Ostrovu Mocanu, mun. Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Plaja și Insula Ostrovul Mocanu se află pe cursul Dunării, în apropierea reședinței județului, la granița cu Bulgaria.

Peste acest ostrov trece Podul Prieteniei, care măsoară cinci kilometri și face legătura între cele două țări, respectiv între orașele Ruse și Giurgiu, fiind inaugurat în anul 1954. Insula este vizitată mai mult pentru pescuit.

De asemenea, a fost și gazda unor concursuri de pescuit extrem, organizat pentru pasionații (la cote maxime) de acest sport. Lângă insulă, în partea dreaptă a acesteia, la câteva minute de mers cu barca, ajungi la plaja cu același nume.

Ostrovul Mocanu este o variantă potrivită pentru sezonul cald, unde te poți relaxa, bronza și simți bine într-un mediu mai puțin aglomerat, putând înlocui marea. Așadar, fie că vrei să pescuiești, să stai la soare ori cauți un loc unde pur și simplu să destinzi, ostrovul sau plaja Mocanu sunt cea mai bună opțiune!

Pădurea Mănafu, com. Izvoarele, jud. Giurgiu

Pădurea Mănafu este situată în partea de vest a satului Valea Bujorului din județul Giurgiu, la 36 km sud-vest de Bucuresti.

Pădurea a fost declarată rezervație forestieră în 1954 și are o suprafață de 278 ha. Pădurea este alcătuită din stejar brumăriu în amestec cu cer, garnita și salcâm plantat.

Dintre arbuști sunt prezenți porumbarul, păducelul etc. Stratul ierbaceu este alcătuit din brebenei, bujor romanesc. Aici au fost colonizați fazanii, iepurii și căprioarele devenind astfel un important centru cinegetic.

Tot aici se afla un val de pământ vechi, numit de săteni Brazda lui Traian. Pădurea Mănafu a fost dată în custodie Direcției Silvice Giurgiu în anul 2004.

Teatrul Tudor Vianu, Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Teatrul Tudor Vianu se află în municipiul Giurgiu. Istoria acestuia începe în anii ’60, când clădirea actuală se construia datorită muncitorilor de la Șantierul Naval. Aceștia au adus un aport atât financiar, cât și fizic, prin construirea Casei de Cultură de atunci.

Setea de artă a giurgiuvenilor s-a arătat imediat, când oamenii se înghesuiau la spectacolele de teatru, Teatrul Tudor Vianu nemaiavând locuri în sală. Anul 1981 aduce cu sine noi schimbări.

Giurgiu devine județ după noua ordine administrativ-teritorială și teatrul „Ion Vasilescu” din capitală este mutat aici cu tot cu actori. În ’93 primește denumirea de „Teatrul Valah” și face primii pași spre dezvoltarea sa în lumea teatrului.

Festivaluri naționale și internaționale, turnee, parteneriate și colaborări cu nume mari îi cresc prestigiul și îl fac să devină din ce în ce mai cunoscut. În 2016 beneficiază de un proces cuprinzător de reabilitare și modernizare, ceea ce a adus un plus considerabil instituției.

Turnul Ceasornicarului, Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Turnul Ceasornicarului din Giurgiu este o construcție masivă situată în Piata Unirii. Turnul are o înălțime de 22 de m avea scopul de a servi ca post de observație în cazul atacului forțelor românești.

Turnul reprezintă un fost foișor de observație ce a fost ridicat de turci în anul 1700 și reconstruit în sec.VII. De aici turcii scrutau zările urmărind mișcările oștilor romane. In sec. XIX s-a adăugat un mare ceasornic, care se păstrează și astăzi într-o stare buna.

Turnul Ceasornicului a intrat în reconsolidare la sfârșitul anului 2005, lucrările fiind terminate in 2007. Cu această ocazie, ceasornicul a fost înlocuit cu unul nou, cel original aflându-se la muzeul de istorie Teoharie Antonescu din orașul Giurgiu. Turnul Ceasornicarului a fost înscris în Lista monumentelor istorice.

Turnul Ceasornicarului este unul dintre locurile preferate de turiștii din Giurgiu.

Mănăstirea Comana, jud. Giurgiu, Romania

Mănăstirea Comana, situată în comuna Comana din județul Giurgiu, a fost ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, care însă s-a ruinat pană la finele secolului al XVI-lea.

Locul pe care a fost înălțată Mănăstirea Comana era odinioară o insulă în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie.

Din această perioadă s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular care avea fundație din cărămidă iar partea superioară din bârne. Interiorul din Mănăstirea Comana era tencuit și pictat, găsindu-se urme de vopsea roșie și albastru închis.

Odată cu biserica de lemn de aici, demolată în 1588-1589, ale cărei temelii au pierit sub clădirile laturii de sud a incintei noii mânăstiri construite de Șerban paharnicul, a dispărut, desigur, și mormântul lui Vlad Țepeș, după o dăinuire de aproape 130 de ani. Astfel ca înmormântarea vestitului domn în prima biserică a mănăstirii Comana, ctitorita de el, deși este o ipoteză, rămâne totuși cea mai probabilă.

Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul, Slobozia, jud. Giurgiu

Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul este un loc unde vin mulți oameni pentru a gusta un pic din liniștea locului și frumusețea duhovnicească a acestuia.

Aici se află primul locaș din țara noastră care a fost închinat unui sfânt militar, hram care este sărbătorit pe 27 mai. Sfântul a trăit în secolul al XVII-lea, fiind rus și făcând parte din oastea țarului Petru I, care a pornit războiul ruso-turc.

Ajunge să fie captivat de unul dintre comandanții otomani (de un aga), în slujba căruia rămâne până când moare. Moaștele sale se află în Grecia, însă o parte din ele se găsesc și în câteva locuri din România, printre care și acest așezământ monahal.

Acestuia i-au fost puse bazele în anul 2008, pe locul unde odinioară a fost o unitate militară a Poliției de Frontieră a județului Giurgiu. Întâmplarea face ca atât sfântul ocrotitor, cât și spațiul ales pentru locaș să aibă legătură cu domeniul militar.

Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul este unul dintre locurile preferate de turiștii din Giurgiu.

Cetatea Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Cetatea Giurgiu, sau ceea ce a mai rămas din ruinele vechii fortărețe, datează din secolul al XIV-lea. Tot în această perioadă este și consemnată în documentele vremii, când la conducerea Munteniei era Mircea cel Bătrân.

Aici au ajuns și alți domnitori, precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazul sau Mihnea al III-lea. De-a lungul istoriei a fost supusă la 20 de asedii din partea otomanilor, a bizantinilor sau chiar a românilor. Din acest motiv, după fiecare atac Cetatea Giurgiu a fost reconstruită pe vechile temelii. De aceea, unii consideră că cetatea ar avea și ziduri din perioada Antichității.

După terminarea războiului ruso-turc și retragerea otomanilor de pe pământul românesc, cetatea este desființată și lăsată într-o stare degradantă. Au mai existat inițiative de a fi reabilitată, însă nu s-a concretizat nimic. Doar s-au desfășurat niște cercetări arheologice, în urma cărora a fost declarată sit arheologic.

Chiar și acum este un plan prin care se dorește restaurarea vechii fortificații giurgiuvene și includerea acesteia în circuitul turistic, fapt care este îmbucurător și promițător. Însă acest lucru nu te împiedică să mergi să vezi ruinele, inclusiv în starea actuală.

Ateneul Nicolae Bălănescu, Giurgiu, jud. Giurgiu, Romania

Ateneul Nicolae Bălănescu se numără printre edificiile însemnate ale Giurgiului. Clădirea a fost înălțată la inițiativa avocatului și omului politic al cărui nume îl poartă în prezent instituția, cu cinci ani înainte ca acesta să treacă la cele veșnice.

Pentru realizarea acestui lucru, el a decis ca locuința să-i fie demolată pentru a putea fi construit actualul ateneu, inspirat din templele grecești. Gestul lui a atras admirația multor contemporani, printre care și Nicolae Iorga.

A ales să-și doneze casa și averea din dorința de a sprijini cultura, de a lăsa o amprentă în mod concret urmașilor săi și, în cele din urmă, de a arăta că nu se dezice niciodată de la principiile și valorile sale.

A fost deschis în toamna anului 1940, iar în anii 2000 se afla într-o stare avansată de degradare. Cinci ani mai târziu este declarat monument istoric, ceea ce a determinat începerea lucrărilor de reabilitare. Astfel, în 2009, proaspăt renovat și modernizat, noul ateneu își reîncepe activitatea.

Ateneul Nicolae Bălănescu este unul dintre locurile preferate de turiștii din Giurgiu.

Baza Hipică Regatul Cailor, Adunații Copăceni, jud. Giurgiu

Baza Hipică Regatul Cailor se află în localitatea Varlaam din comuna Adunații Copăceni. Se numără printre cele mai însemnate cluburi de echitație din țară și se desfășoară pe o întindere care măsoară un pic peste șase hectare.

Acesta se află în apropierea Bucureștiului și deține un grajd generos unde sunt adăpostite 38 de boxe pentru cai sau hambare. De asemenea, are și un sistem modernizat care asigură bunul mers al lucrurilor în ceea ce privește îngrijirea și aclimatizarea cailor.

Aici se pot face diverse antrenamente, lua lecții de echitație sau organiza evenimente hipice. Există și loc de joacă pentru copii, astfel încât o vizită până la Regatul Cailor va fi o bucurie și pentru cei mici.

Baza Hipică Regatul Cailor este unul dintre locurile preferate de turiștii din Giurgiu.

Biserica Înălțarea Domnului, Giurgiu, jud. Giurgiu

Biserica Înălțarea Domnului din Giurgiu reprezintă una dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult. Datorita vechimii sale, Biserica Înălțarea Domnului prezintă o importanță deosebită pentru municipalitate.

Biserica Înălțarea Domnului are o arhitectură neoclasică, fiind construită după proiecte renumite, imitând structura și forma unor alte monumente de cult din țară construite în același scop – acela al cinstirii memoriei eroilor căzuți pentru patrie.

Picturile din cadrul Bisericii Înălțarea Domnului din Giurgiu sunt destul de vechi, dar și de o importanță artistică și religioasă deosebită, Icoanele Maicii Domnului, dar și cea care simbolizează Înălțarea Domnului spre ceruri sunt doar câteva din piesele iconografice de mare importanță.

Interiorul Bisericii Înălțării Domnului din Giurgiu este destul de înalt, prezentând arcade vaste, cu o structură de rezistență bine definite. Turnul Bisericii este destul de înalt, poate unul dintre cele mai înalte din întreg orașul Giurgiu. Biserica Înălțarea Domnului din Giurgiu a fost construita în anul 1939, în cinstea eroilor martiri căzuți în timpul Primului Război Mondial

Casa Gellu Naum, Comana, jud. Giurgiu, Romania

Casa Gellu Naum din localitatea Comana este locul unde obișnuia să vină acesta în sezonul cald pentru a se retrage cu scopul de a putea scrie, mai ales în vechiul regim.

Casa de vară a devenit ulterior locul unde s-a închegat universul soților Naum, unde Lyggia și-a lăsat și ea o amprentă, atât în locuință, cât și în opera lui Gellu.

Casa în prezent se vizitează ca muzeu, fiind păstrată atmosfera în care trăiau cei doi, cu obiectele care le-au aparținut, cu micile detalii sau aerul artistic din casă.

Gellu Naum (1915-2001), de origine aromână, a fost un scriitor reprezentativ al curentului suprarealist, chiar ultimul dintre cei mai însemnați exponenți din spațiul european.

A scris de la poezii și proză, până la piese de teatru sau literatură pentru copii. De asemenea, operele sale au fost traduse în limbile germană, maghiară, engleză, franceză, italiană sau esperanto (o limbă artificială cea mai răspândită pe glob).

Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Giurgiu, Romania

Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu este un important simbol al creștinității municipale. Pictura murală realizată în ulei a fost schimbată în anul 1930 de pictorul Nicolae Stoica.

Arhitectura Catedralei Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu  este frumoasă, fiind construită în stil bizantin, imitând construcțiile de cult ale Constantinopolului. Destul de înaltă, cu arcade frumos arcuite, dar și turnuri bine conturate, Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Giurgiu prezintă o mare importanță arhitecturala. Pronaosul, altarul sunt bine conturate, având o vechime destul de înaintată.

Catedrala Adormirea Maicii Domnului este sediul Episcopiei Giurgiului. Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu a fost construită în anul 1852, pe vechiul amplasament al primei școli românești din oraș. Inițial, în acest loc se afla o altă biserica a orașului, lăcaș care nu s-a putut conserva, fiind construită în stil bordei și semiîngropatî în pământ.

Ideea construcției Catedralei Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu a fost a orânduitorului orașului, pe nume Kisseleff care își va da acordul ca ortodocșii să poată intra în posesia materialelor – piatră și lemnărie – pentru construcția unei biserici falnice pentru întregul oraș, situând-o chiar lângă biserica veche.

Recomandă pe rețelele de socializare

Iubesc România mea!

Alătură-te comunității TURIST 2.0
Părerea ta contează!

Ai recomanda această pagină unui prieten?

Ai recomanda această pagină unui prieten?

Alegeti tipul de proprietate cautata