Rezervația de Zimbri din Hațeg a fost pentru prima dată populată cu o asemenea specie în anul 1958. Primii doi zimbri aduși aici au fost transportați din Polonia, o tară vecină. După reproducerea acestei rase, au reușit sa populeze alte două locații la fel de importante: Vânători – Neamț și Neagra – Bucșani.

Atunci când iți începi călătoria către Timișoara, pornind dinspre Peștera Muierii este indicat sa te abați din drum pentru câteva minute și să admiri unicul loc din România populat cu zimbri.

Ajungând la Rezervația de Zimbri din Hațeg vom putea admira o asemenea specie pe cale de dispariție ca urmare a „iscusinței” semenilor noștri. Chiar și asa, de această dată, se pare, omul le prețuiește valoarea și este curios sa ii admire și să le cunoască îndeaproape înfățișarea.

Așadar, pe lângă importanta lor stiintifica pentru cercetători reprezintă un adevărat punct de atracție pentru locuitorii tării aflați în trecere pe aceste meleaguri. Zimbrul este cel mai mare animal din lume, din punctul de vedere al greutății sale, ajungând la maturitate la circa 900 kg.

Zimbrii trăiesc în păduri, fără a avea grija atacului din partea altor animale sălbatice. Zimbrii trăiesc 28 de ani în captivitate, dar în sălbăticie trăiesc mai puțin.

Situată în munții Retezat, pe versantul stâng al Scocului Mare, parau tributar Jiului de Vest, Peștera Dâlma cu Brazi are o lungime de 226 m și un caracter ușor descendent, motiv pentru care apa este prezentă în mare parte din galeriile și sălile sale.

Denumirea peșterii provine de la pâlcul de brazi care străjuiește intrarea. Galeria principală este largă de 3-5 m și înaltă de 3 pană la peste 10 m.

Lacul din interiorul peșterii conferă locului un farmec deosebit. În sala se află câteva speleoteme, intre care un frumos stalagmit, înalt de 2 m, care se reflectă în oglinda lacului.

Accesul către peșteră se face din localitatea Câmpul lui Neag. Urcușul istovitor este pe deplin răsplătit de frumusețea acestei peșteri.

Peștera Dâlma cu Brazi nu prezintă dificultăți mari de parcurgere. Ca echipament sunt necesare cizmele de cauciuc și lanterne sau lămpi cu carbid.

Schitul Straja – este unul dintre reperele Văii Jiului care atrage turiștii ca un magnet un lăcaș de cult situat chiar în munți, cu o frumusețe și o istorie unică. Un tunel lung de 54 m, pe interiorul căruia sunt pictate 365 de sfinți din calendarul creștin ortodox, câte unul pentru fiecare zi a anului, este una dintre principalele atracții, Schitul Straja din Valea Jiului.

Renumită pentru calitatea înaltă a pârtiilor sale de schi, stațiunea Straja este un loc plin de surprize pentru călătorii care aleg să urce pe masivul Valcan urmând un drum județean care începe la Lupeni și ajunge la o altitudine de 1.440 metri.

O cruce metalică fondată de Cariera Lupeni și construită de credinciosul creștin Emil Parau în 1996, veghează asupra zonei. Comparabil cu Crucea Caraiman, crucea Straja are o înălțime de 18,6 metri și o întindere de 9 metri, situată pe un deal mic în imediata apropiere a unui schit de lemn construit în același an.

Micuța biserică de lemn este patronată de Sfinții Apostoli Constantin și Elena, devenind, împreună cu crucea și un calendar pictat, un simbol al stațiunii, mai ales că este foarte frumoasă. Aici se fac slujbe bisericești pe tot parcursul anului, cea mai importantă sărbătoare fiind ținută în Vinerea Mare, când crucea de frasin este purtată într-o procesiune de 10 km pe Drumul Sfintei Cruci, de la Lupeni la Straja.

Situată chiar în mijlocul munților Apuseni, Stațiunea Geoagiu Băi te încântă cu frumusețea sa aparte. Ori de cate ori pornești în drumeție în aceste locuri nu ai cum sa nu promiți ca odată te vei mai întoarce pentru a le revizita.

Denumirea de Geoagiu Bai a fost data ca urmare a bogățiilor sale minerale, cuprinse în dedesubturile muntoase.

Stațiunea se numără printre cele mai importante stațiuni balneoclimaterice din tara. Calitățile apelor minerale, dar și natura ce înconjoară aceasta locație reușesc sa transforme stațiune într-una dintre cele mai binefăcătoare.

Stațiunea Geoagiu-Băi se află situată în apropierea orașului Orăștie, la o înălțime de 350 metri, fiind încadrată aproape perfect de colinele acoperite cu pădurile de brad și de fag. Locația are o atestare documentară ce datează în urma cu aproape 2000 de ani ca urmare a mărturiilor cioplite în piatra, numindu-se Germisara.

Proprietățile apelor ce se regăsesc în Stațiunea sunt cunoscute ca tratând afectiuni cronice, diabet zaharat, afectiuni gastrice, anemii, alergii, boli infecțioase, afectiuni ale sistemului locomotor, circulatorii și ginecologice.

Băile Romane Geoagiu Germisara, din stațiunea Geoagiu-Băi sunt unice în lume pentru forma și modul de lor construcție.

Izvorul termal a fost folosit încă de pe vremea dacilor. Totuși după cucerirea Daciei, romanii le-au transformat complet. Au mărit bazinul și apoi au construit o rețea de captare a apei,  din tuburi de teracotă.

Complexul  Germisara era vestit în Imperiul Roman pentru vindecările miraculoase ale celor care veneau aici.  Dovezile sunt plăcuțele votive din aur cu mesaje de recunoștință pentru vindecare descoperite în zonă.

Astăzi, Băile termale romane sunt în centrul stațiunii. La exterior arată ca o groapă, cu o circumferința de 90-95 m.

După ce ai coborât treptele săpate în pereții de travertin vei vedea direct ingeniozitatea romanilor-lacul termal amenajat chiar în centru. Băile Romane Geoagiu Germisara arată ca un mic Coloseum subteran.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei este o biserică ortodoxă aflată în localitatea Strei, în vecinătatea orașului Călan, județul Hunedoara, aflată pe noua listă a monumentelor istorice.

Sinteză de influențe bizantine și nord-italiene (stil gotic timpuriu), valorificate într-o manieră arhitectonică locală, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei datează din a doua jumătate a sec. al XIV-lea (după unele surse circa 1270), fiind unul dintre cele mai vechi și reprezentative monumente de arhitectură transilvană.

De mici dimensiuni, construită din piatră brută, prezintă un turn-clopotniță pe fațada vestică, o navă scurtă cu boltă de scânduri și un altar dreptunghiular, boltit în cruce pe ogive masive de piatră.

Odinioară pictată și la exterior, ea păstrează un valoros ansamblu de picturi murale la interior executate de maestrul Grozie: în altar „Iisus în glorie” și cortegiul apostolilor, în navă „Buna Vestire”, Sfântul Nicolae și sfinți.

Cetatea Colț datează de la începutul sec. al XIV-lea, când a fost ctitorită de cneazul Candea. Cetatea se află pe teritoriul satului Suseni, Hunedoara pe DJ 686, la intrarea pe valea Râușorului și la 3 km distanta de satul Râu de Mori.

Aflata pe teritoriul satului Suseni din Hunedoara, ridicată pe un colt de stâncă, la intrarea în defileul Râușorului, Cetatea Colț a avut rol de apărare.

Cu toate acestea, ea nu a îndeplinit niciodată acest rol, pentru că cele trei fortificații erau prea mici pentru a rezista unor armate de mari dimensiuni. Probabil cetatea funcționa ca loc de refugiu atunci când apăreau conflicte între cnezi. Cetatea Colț, în prezent, mai păstrează doar resturi de ziduri. Aceasta s-a degradat prin prăbușirea în vale a unor curtine.

La poalele stâncii se afla biserica fortificată construită în aceeași perioadă de Cândești. Pe pereții bisericii se mai păstrează încă mici porțiuni ale picturii originale.

Legenda spune ca în secolul 19 celebrul scriitor francez Jules Verne a vizitat cetatea împreună cu o misterioasă femeie, fiind apoi sursa de inspirație pentru romanul Cetatea din Carpați.

Cetatea Orăștiei a fost construită în jurul anului 1300, însă a fost atestată documentar în anul 1544 de către Sebastian Munster, iar pe la 1560 de către Giovanandrea Gromo. Ruinele cetății de altădată, cu zidul de apărare constituia un sistem de fortificații medievale specifice.

Cetatea Orăștiei este situată în municipiul Orăștie, județul Hunedoara. Fortificația avea o formă rectangulară, cu latura de est ușor semicirculară, formată din: zid de piatră întărit în interior cu arcade, șanț de apa, turnuri și bastioane plasate în exteriorul incintei.

Grosimea zidurilor era intre 1,55 și 1,70 m.  Bastioanele erau folosite pentru păstrarea prafului de pușcă, a alimentelor, tortura dușmanilor și răufăcătorilor, un bastion avea chiar și cuptor de copt pâinea.

Pe parcursul vremii, zidurile au fost reparate în diferite puncte cu piatră și cărămidă. În incinta cetății se situează ansamblul constituit din biserica reformată construită în secolul XIV și biserica evanghelică construită în sec XIX. Ultima restaurare a avut loc în 1735, când și-a pierdut rolul militar.

Cetatea Mălăiești se află în satul Mălăiești ce aparține de comuna Sălașu de Sus din județul Hunedoara.

La sfârșitul secolului al XIV-lea a fost ridicată, de către cnejii din Sălașu de Sus, donjonul ale cărui ruine pot fi admirate și astăzi. Ulterior i s-a adăugat o incintă inelară, completată în cele din urmă cu patru turnuri.

Cetatea Mălăiești este alcătuită dintr-un puternic turn donjon (o prisma pătrată, cu ziduri din piatră brută și bolovani groase de 1,5 m și înalte de cca 12 m) și dintr-o incintă de plan patrulater din care s-a păstrat doar un fragment de zid lung de 11 m.

Având inițial 4-5 m, zidurile incintei au fost ulterior înălțate la 6 m, o dată cu dezvoltarea armelor de foc.

Cetatea Mălăiești din Sălașu de Sus este unul dintre locurile preferate de turiștii din Hunedoara.

Cheile Băniței sunt un obiectiv turistic pe cat de spectaculos și ușor accesibil, pe atât de puțin cunoscut. Dacă te afli pe drumul dintre Petroșani și Simeria (DN 66) merita sa te oprești sa vizitezi cheile, mai ales ca nu o sa iți ia mai mult de 30 de minute.

Cheile Baniței s-au format prin prăbușirea tavanului unei peșteri. Apa a contribuit la defileele spectaculoase, cu o lungime de 250-300m.

Coridorul, străjuit de pereții înalți de calcar, este îngust și apa a săpat niște șanțuri foarte interesante în pereții cheilor.

Vizitarea este recomandată numai în zilele de vară liniștite, fără ploi și încălțăminte impermeabilă, deoarece cheile trec prin apă.

Cheile Băniței este unul dintre locurile preferate de turiștii din Hunedoara.

Dealul Cetății Deva este destul de popular printre turiști, devenind un simbol al întregului oraș.

Dealul Cetății Deva se află în locul în care odată cetatea stătea paza pentru siguranța întregului oraș.

Dealul a devenit cu timpul o adevărată rezervație botanică cuprinzând specii destul de rare de plante ce adăpostesc o fauna destul de diversă.

A devenit un simbol al orașului începând cu anul 1269

Pe Dealul Cetății, turiștii pot admira și întrebuința apele minerale clorosodice, bicarbonate atermale, fiind folosite în Băile Sărate de tratament.

Fundătura Ponorului este unul dintre cele mai frumoase locuri din România, situat în Masivul Șureanu, în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui.

Acest colț de rai mai este numit și „Palma lui Dumnezeu”. Locul este de fapt o zonă joasă din Masivul Șureanu, ca un coloseum, înconjurată de munți înalți și dealuri acoperite de păduri de conifere și foioase.

Pe fundul depresiunii șerpuiește râul Ponor, care se pierde într-o stâncă, locul purtând numele de ponor.

Zona face parte din Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina, fiind o arie protejată. Se poate ajunge aici de pe șoseaua dintre Petroșani spre Hațeg, apoi se face dreapta spre satul Ponor – Ohaba Ponor Federi.

Fundătura Ponorului este unul dintre locurile preferate de turiștii din Hunedoara.

Fiind unul dintre cele mai mari lacuri glaciare de pe teritoriul României, Lacul Bucura se află amplasat în Munții Retezat, la o înălțime de 2040 metri. Pentru a ajunge în aceste locuri este nevoie sa încercați sa colindați câteva trasee montane inscripționate, durata lor ajungând uneori pana la 4-5 ore, pe timpul verii.

Având o suprafață de 8,90 hectare, Lacul Bucura impresionează anual mii de turiști veniți pentru a vizita frumusețile locului. Cu toate că suprafața sa este de-a dreptul spectaculoasă, în realitate, acestea măsoară o adâncime de  aproximativ 15 metri.

Unul dintre cele mai uzuale trasee este cel cu trecere prin Pietrele-Lacul Bucura, fiind cunoscut drept unul dintre cele mai ușoare și mai scurte trasee montane. De la Pietrele va trebui să trecem pe lângă Lacul Galeș, cutreierând în acest fel peisaje montane asa cum nici nu am visat.

În zonă vom putea ajunge și cu ajutorul autoturismului pe traseul Hațeg – Caransebeș, prin Clopotiva-Grebla-Gura Zlata-Gura Apei. În tot acest timp vom putea străbate regiunea pe un drum asfaltat. Pentru a ajunge mai departe, pană la Dracsanu este nevoie să parcurgem un drum forestier neasfaltat pe o distantă de 14 kilometri.

Situat în Zănoaga Bucurii, în Parcul Național Retezat, Lacul Lia este cel mai de jos lac, din șirul de lacuri ale Bucurii. Aflat la o altitudine de 1910 m, acesta are o suprafața de 1,35 ha și o adâncime de 4,5 m.

Lacul Lia are formă triunghiulară, având baza de cca. 130 m și înălțimea de cca. 150 m. Este alimentat de izvoarele ce coboară din lacul Zănoaga, respectiv ale Căldării Bucurii.

Emisarul lacului pornește din vârful triunghiului formând izvorul Bucurii. Dintre toate lacurile din circul glaciar Bucura, Lacul pare sa aibă cei mai multi păstrăvi.

Lacul este ușor accesibil de la capătul drumului forestier de pe Lăpușnicul Mare, drum ce se oprește la pârâul Dracsanu, la 14 km de Gura Apei.

Ținut istoric și etnografic situat în coltul de sud-vest al Transilvaniei, județul Hunedoara, Țara Hațegului cuprinde depresiunea cu același nume și așezările situate pe cursul superior al Streiului, pană la vărsarea acestuia în Mureș.

Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Tara Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric deoarece aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și arheologie din tară.

Un mic muzeu al portului și tradițiilor hațegane funcționează în centrul orașului Hațeg, în incinta casei de cultură. Parade ale portului popular local au loc cu ocazia „Zilelor Hațegului”, care se organizează în lunile iulie sau august.

Alte elemente etnografice importante sunt muzica tradițională – „Hațegana”, dar și bucătăria specifică, în special virsli (carnaciori picanti din carne de oaie/capra).

Țara Hațegului este una dintre cele mai bogate zone în ceea ce privește diversitatea naturală și densitatea vestigiilor istorice.

Peștera Bolii se află la o altitudine de 720 m, are o lungime de 455 m cu o diferență de nivel intre intrare și ieșire de 2-3 m. Este singura peșteră din tară, care este străbătută pe toată lungimea ei de un râu.

Peștera Bolii este situată în partea de nord a orașului Petroșani.

Numele peșterii provine de la familia Bolia care a avut proprietăți de pământ și păduri în zonă. Acest nume apare prima dată în secolul al XV-lea ( 1404 ), într-un act de donație al lui Sigismund, în care, printre alții primea proprietăți și voievodul Bolia, din Zărand.

În prezent, peșteră este asigurată de Asociația PETRO-AQUA, care a început reamenajarea acesteia. Astfel sala mare a fost denumită „ Sala de concert și dans” ca urmare a acusticii deosebite de care a dat dovadă.

Peștera Bolii este unul dintre locurile preferate de turiștii din Hunedoara.

Podul Grohot este considerat o rezervație geologică și fiind unul dintre puținele poduri naturale din România, cautat de amatorii de drumeții pasionați de minuni ale naturii.

Monument al naturii, rezervația naturală se intinde pe o suprafață de 1 ha, fiind situată pe valea Uibarestilor, pe teritoriul satului Grohot din comuna Bulzeștii de Sus, la 15 km de Țebea.

Podul este lung de 20 m și lat de 12 m, este acoperit cu copaci iar vegetația este dezvoltată pe substrat calcaros cu numeroase elemente specifice zonei mediteraneene.

Podul este format din tavanul unei vechi peșteri care s-a prăbușit în timp și este străbătut de Pârâul Grohot.

Accesul se face din nordul județului Hunedoara, pe drumul din comuna Baia de Criș spre Bulzeștii de Jos.

Cunoscut și sub denumirea de Castelul Bethlen, Castelul Magna Curia se situează în municipiul Deva, la poalele dealului cetății.

Interiorul clădirii este simplu, o parte dintre încăperi au tavane boltite. Câteva dintre sălile de la etaj au tavane drepte cu structură în stil baroc. În sala de festivități de la etaj se află un cămin decorat tot în stil baroc, care dispune de un șemineu decorat cu blazoanele familiei Haller și Daniel.

În prezent, castelul găzduiește Muzeul Județean și deține una dintre cele mai valoroase colecții arheologice din tară, colecții de numismatică, etnografie, științele naturii, artă.

Castelul a fost conceput inițial în stil renascentist de către Bethlen Gabor, care în 1621 a transformat radical înfățișarea construcției. Castelul Bethlen ajunge la o formă definitivă la începutul secolului al XVIII-lea, primind totodată înfățișarea barocă pe care o păstrează și în prezent.

Castelul Magna Curia este unul dintre locurile preferate de turiștii din Deva.

Orașul Deva se situează în partea centrală a județului Hunedoara, la 45° 52′ latitudine nordică și 22° 54′ longitudine estică, la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.

Orașul se învecinează cu Munții Poiana Ruscă și Munții Zarandului în vest, cu Munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare Munții Parâng și Munții Retezat.

Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale Munților Poiana Ruscă (înălțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc, ferindu-l de excese climatice. Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.

Orașul Deva este unul dintre locurile preferate de turiștii din Hunedoara.

Pârtia de Ski Râușor – unica pârtie de schi din masivul Retezat este dotată cu două instalații de teleschi în lungime de 350 m și respectiv 450 m, corespunzătoare unei lungimi de coborâre pe pârtie de aproximativ 1200 m și o diferență de nivel totală de 180 m.

Complexul alpin de schi Râușor se află în Masivul Retezat, între 1200 m și 1400 m altitudine, la limita nordică a Parcului Național Retezat – primul parc național din România, constituit și recunoscut din 1935.

La Râușor se ajunge pe drum complet asfaltat cu două benzi, bine întreținut în toate anotimpurile, la o distanță de 30 km de orașul Hațeg. Aici veți găsi capacități de cazare și masă pe tot parcursul anului. De asemenea, pârtia Râușor dispune de schi bar și un centru de închiriere echipament.

La cerere, se asigură contra cost monitor de schi, echipament de schi, ghid montan, săniuțe și hărți turistice. Săniușul se poate practica lângă pârtia de schi.

Pârtia de Ski Râușor este unul dintre locurile preferate de turiștii din Hunedoara.