Palatul  Stirbey se găsește în Buftea, la 20 de kilometri de București. Palatul are patru niveluri, cu exterior gotic și interior sculptat în lemn, cu o scară interior de stejar, inscripționată cu blazonul familiei și monograma lui Alexandru Știrbei.

În parc a fost construită și o capelă, realizată în stil eclectic, cu influente bizantine, gotice și de Renaștere, având o scară dublă din marmură de Cararra. Pictura din capelă a fost executată de Gheorghe Tătărescu, rudă cu familia Stirbeilor. În prezent, capela are fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus în brate, celelalte picturi și citatul nu mai există.

La 6 iunie 2007, Domeniul Stirbey a fost achiziționat de la moștenitorii familiei Stirbey de către Bucharest Arena, care l-a redeschis publicului, păstrându-i caracterul de parte a patrimoniului cultural și istoric național și totodată adăugând noi construcții care să vină în întâmpinarea așteptărilor publicului contemporan.

Palatul Stirbey din Buftea este unul dintre locurile preferate de turiștii din Ilfov.

Mănăstirea Samurcășești este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Ciorogârla, județul Ilfov. Biserica se remarcă prin arhitectura brâncovenească cu 3 altare. Se păstrează 2 fragmente din pictura lui Gh. Tattarescu.

Sfânta mănăstire are o colecție bogată de icoane și artă bisericească veche, tot aici aflându-se depozitul de carte veche pentru județele Ilfov și Giurgiu. Lăcașul are și trei Hramuri: Sfânta Treime, Adormirea Maicii Domnului și Cuvioasa Parascheva.

Mănăstirea Samurcășești din Ciorogârla a luat ființă în anul 1808, fiind zidită de vornicul Constantin Samurcas, pe moșia sa din satul Ciorogârla, la distanta de 15 km de Bucuresti. Biserica mănăstirii este un exemplu de arhitectură religioasă de la începutul secolului XIX, având trei altare, cu pronaosul și naosul despărțite și ele în trei compartimente, prin doua șiruri de cate patru coloane de cărămidă.

Acestă biserică a fost grav avariată de cutremurul din 10 noiembrie 1940. Nefiind posibilă repararea ei, a fost demolată și refăcută intre anii 1941-1943, pe vechile temelii, după planurile arhitectului Ion Cernescu, cu cheltuiala prefecturii Județului Ilfov și cu sprijinul generalului Teodor Ciurea.

Clubul de Echitație Equestria este o destinație dedicată cu precădere iubitorilor de cai. Situată în localitatea Tâncăbești, locul adăpostește 27 de cai, 12 dintre ei fiind dedicați performanțelor sportive și pentru competiții.

Aici sunt puse la dispoziție lecții de călărie atât pentru cei avansați, cât și pentru cei începători, dar și posibilitatea de a se antrena pentru concursuri. Pe lângă acestea, plimbările călare sunt o altă variantă pentru doritori. Caii sunt bine îngrijiți, sunt calmi și liniștiți, astfel încât interacțiunea cu aceștia va fi una plăcută.

De asemenea, poți savura oricând o ceașcă de ceva (cafea, ceai) la terasa amenajată de aici, având în orizontul vizual frumoasele cabaline ale clubului. Dispune și de un magazin de echitație de unde poți cumpăra diverse articole corespunzătoare echitației.

Clubul de Echitație Equestria este unul dintre locurile preferate de turiștii din Ilfov.

Mănăstirea Chiajna este o veche mănăstire ortodoxă aflată în partea nord-vestica a localității Bucuresti. Din ansamblul monahal al Mănăstirii Chiajna se mai păstrează numai o parte din biserica mare, ale cărei ziduri laterale se străduiesc să rabde intemperiile vremii, zgomotul trenurilor și răutățile oamenilor.

Începând cu anul 2004, ruinele Mănăstirii Chiajna figurează pe lista monumentelor istorice din municipiul Bucuresti. A fost construita în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 m lungime, 17 m înălțime și ziduri groase de 1-2 m.

Construcția Mănăstirii Chiajna a început în timpul domniei lui Alexandru Voda Ipsilanti (1774–1782) și a fost finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni. In aprilie 2011, ruinele mănăstirii au fost revendicate de Biserica Ortodoxă și se intenționează restaurarea ei.

Urma să fie unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult românești ale vremii, însă nu s-a întâmplat așa Legenda spune că biserică ar fi blestemată. Preoții nu au slujit niciodată în Mănăstirea Chiajna întrucât a fost bombardată de către turci chiar înainte de sfințire.

Complexul Laguna Verde este situat în  apropierea capitalei, care se întinde pe teritoriul dintre comunele Balotești și Moara Vlăsiei. Se află lângă lacul cu același nume și este o destinație potrivită pentru o ieșire în natură unde să poți mânca ceva, dar să ai și niște activități puse la dispoziție.

Aici s-a dezvoltat o afacere de familie care administrează un restaurant, un mini-complex hotelier, o baltă de pescuit și o herghelie. De asemenea, locul este deschis și pentru cei care vor să organizeze diverse evenimente.

Pe lângă aceste variante, în sezonul cald se poate înota în lac, se poate sta la plajă pe ponton sau plimba cu hidrobicicleta sau caiacul.

Aici a luat naștere și Festivalul Scoicilor, organizat de chef Cătălin Scărlătescu și Dan Mehedințu (proprietarul restaurantului), care a ajuns deja la trei ediții.

Complexul Laguna Verde este unul dintre locurile preferate de turiștii din Ilfov.

Fortul 13 Jilava face parte din cele 18 forturi construite în jurul Bucureștiului, la ordinul Regelui Carol I. Acestea au fost realizate în perioada 1870-1890, cu rol de apărare împotriva atacurilor turcești. Sistemul a fost proiectat de generalul belgian Henry Alexis Brialmont alături de căpitanul Ioan Clucer.

La început, până în anul 1907, Fortul 13 era locul unde se depozitau munițiile și unde era garnizoana militară. Ulterior devine închisoare subordonată Armatei, lucru care durează până în 1948. În acest răstimp sunt închiși primii deținuți politici din Partidul Comunist și sunt împușcați 64 de membri ai Mișcării Legionare. Când ajunge în administrația Direcției Generale a Penitenciarelor, locul se transformă într-un coșmar pentru deținuții ce erau aduși aici.

Jilava a fost una dintre cele mai crude unelte comuniste care a torturat numeroși intelectuali, preoți, oameni politici, femei sau minori. 23 august 1944- iulie 1967 este perioada în care penitenciarul a fost folosit de vechiul regim. Ultimii deținuți din Fortul 13 Jilava au fost cei de la Revoluția din 1989.

Actualmente, o parte din el a fost amenajat ca muzeu comemorativ în cinstea celor care și-au dat viața aici și merită vizitat, chiar dacă în acest loc încă zace o energie sau o stare de suferință aproape palpabilă!

Parc de Aventură din Dumbrăveni este unul dintre cele mai sigure, mai mari și cunoscute parcuri de aventură din țară. Aflat în apropierea capitalei, în localitatea Balotești, parcul a creat activități pentru toate vârstele și pentru toate gusturile. Poți alege să te plimbi cu bicicleta, să faci echitație sau să alegi traseele prin copaci, tir cu arcul, paintball, sărituri în gol sau escaladări.

De aceea, cuvântul de bază al acestui loc este aventură. Este inaugurat de numai cinci ani, însă diversitatea programului acestuia îi atrage ca un magnet pe toți vizitatorii. Amplasat într-un spațiu natural, totul este amenajat astfel încât să te poți bucura la maximum și în siguranță de toate.

Dacă nu ai dormit încă într-o căsuță din copac, aici ai ocazia de a o face. De asemenea, parcul oferă posibilitatea organizării diverselor evenimente pentru cei care doresc. E pus la dispoziție și un restaurant, parcarea și wifi-ul fiind gratuite.

Parc de Aventură din Dumbrăveni este unul dintre locurile preferate de turiștii din Ilfov.

Lacul și Pădurea Snagov se găsesc la aproximativ 35 de kilometri de Bucuresti, pe autostrada ce leagă Capitala de Ploiești. Acesta fiind un loc ferit de agitația orașului, răcorit la umbra unei vegetații generoase, și pierdut în liniștea unui sat cu viată domoală, locul este preferat atât de cei care vor sa petreacă o zi relaxată, cat și de cei care au la dispoziție un week-end în care vor să se recreeze.

De asemenea  se poate opta pentru o plimbare cu bicicleta prin misterioasa regiune a Snagovului sau pentru un circuit pe lacul Snagov cu vaporașul. Lacul Snagov are o suprafata de 5.75 kmp, 16 km lungime si 9 m adancime maxima.

Acesta este mărginit parțial de Pădurea Snagov și reprezintă cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracțiile turistice din zonă. Forma lacului este alungită și sinuoasă, cu multe golfuri, iar în partea din aval este insula pe care se găsește Mănăstirea Snagov, ce adăpostește mormântul domnitorului Vlad Dracula Țepeș.

Pe malurile lacului Snagov, în afară de stuf și papură creste și nufărul indian (lotusul), nuferi albi și galbeni. Fauna piscicolă, care atrage numeroși pescari amatori, se remarcă prin existenta mai multor specii de pești: plătică, crap, biban, somn, știucă, roșioară și guvizi.

Mănăstirea Pasărea din Brănești situată foarte aproape de Bucuresti, la sase kilometri de localitatea Cernica și la 17 kilometri de Capitală pe drumul național Bucuresti – Călărași. Mănăstirea Pasărea atrage atenția a mii de turiști an de an, captivați parcă de învățămintele creștine din aceste locuri.

Așadar, Mănăstirea Pasărea se află amplasată în vestita Câmpie a Vlăsiei, la fel ca și Municipiul Bucuresti. Numele Mănăstirii a fost inspirat de pârâul Pasărea care izvorăște din Pădurea Buciumeni din apropierea localității Mogoșoaia și se varsă în Dâmbovița în apropiere de Fundeni. De-a lungul timpului, acest parau a format un lac destul de mare care a ajuns pană în dreptul mănăstirii.

Istoria Mănăstirii Pasărea este una destul de tumultuoasă. În anul 1600 a luat ființă o sihăstrie de călugărițe în apropierea Mănăstirii Tinganu. În anul 1659 aceasta a a fost jefuită de tătări, ceea ce a determinat ca slujitoarele Domnului sa nu mai aibă adăposturi și nici loc de rugăciune.

De aceea, în aceste vremuri pline de istorie a luat ființă în cele din urma schitul de călugărite Pasarea, ce urma să se transforme mai târziu, în prima jumătate a secolului XIX în Mănăstirea Pasarea.

Palatul Snagov este o altă atracție a județului Ilfov, situat la malul lacului omonim. A fost construit în anii ’30 după planurile arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory. Scopul ridicării acestuia a fost de a-i folosi prințului Nicolae, fratele mai mic al lui Carol al II-lea. Însă din cauza căsătoriei acestuia cu o femeie care nu avea sânge albastru, în 1937 prințul este dezmoștenit și exilat în Spania, unde stă până la sfârșitul vieții.

În vremea războiului este folosit de mareșalul Antonescu și, ulterior, de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Apoi, în anii ’70 este reabilitat în totalitate și extins la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu și a servit ca reședință pentru întâlnirile politice sau pentru evenimente.

Din planul inițial al palatului, proiectat de Henrieta, au fost păstrate numai câteva elemente. Interiorul prezintă o combinație dintre rafinamentul Casei Regale și stilul comunist.

Un detaliu mai puțin știut e că aici a fost cazat și Michael Jackson, cu ocazia concertului său din 1992 la București. Palatul Snagov este aflat într-un pitoresc deosebit al zonei, cu pădurea și lacul în preajmă, palatul este un loc destinat evenimentelor, putând fi închiriat.

Palatul Alexandru Ghica din Căciulați se află pe raza teritorială a comunei Moara Vlăsiei. Acesta a fost construit în anii 1830, în perioada domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica (1795-1862), în paralel cu biserica „Adormirea Maicii Domnului” din apropiere. Scopul acestuia era de reședință voievodală, el fiind ultimul urmaș al familiei Ghica care a urcat pe tron.

După moartea acestuia, domeniul este moștenit de sora lui, Porfirița, care mai târziu se va căsători a doua oară și va purta numele de Blaremberg. De aceea, clădirea mai este cunoscută și ca Palatul Ghica-Blaremberg. În perioada regimului comunist palatul devine sediu al Securității județului Ilfov pentru scurtă durată, între 1949-1951.

Apoi, în cele din urmă ajunge să fie donat Academiei Române, în administrația căreia se află și acum. Din păcate, Palatul Alexandru Ghica din Căciulați de-a lungul timpului nu s-a realizat nicio lucrare de restaurare sau reabilitare.

Palatul Mogoșoaia este unul dintre monumentele istorice însemnate ale județului Ilfov. Acesta a fost înălțat la inițiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu în perioada de tranziție dintre secolele XVII-XVIII.

Acesta este reprezentativ pentru stilul arhitectural brâncovenesc și de-a lungul timpului a trebuit să treacă prin multe încercări. După ce domnitorul moare în 1714, palatul este transformat de turci în han.

În Primul Război Mondial suferă din cauza bombardamentelor și, ulterior, ajunge în posesia familiei Bibescu, care în anii ’20 îl renovează. Palatul Mogoșoaia devine destinație a cercurilor culturale ale vremii și se bucură de vizita unor mari personalități ca: Regele Carol I, Regina Maria și Regele Ferdinand, Winston Churchill, Marcel Proust, Nicolae Iorga și mulți alții.

Numele palatului vine de la văduva boierului Mogoș de la care a fost cumpărat domeniul. În cadrul acestuia se află, pe lângă palat (care e sediul Muzeului Tradiției Aulice), Cuhnia (vechea bucătăria brâncovenească), vila d’Elchingen (unde se țin conferințele), turnul porții, biserica „Sfântul Gheorghe”, plus capela, serele și biblioteca Marthei Bibescu.

Mănăstirea Snagov este un așezământ însemnat, aflat în zona lacului cu același nume, pe o insulă. Datează din secolul al XV-lea, când Mircea cel Bătrân o consemna într-un hrisov.

Spre finele secolului Vlad Țepeș poruncea ca în jurul locașului să se ridice un zid de apărare, să se construiască o închisoare, un pod și un tunel sub apă. În secolul următor este hotărâtă rezidirea bisericii de către domnitorul Neagoe Basarab. Însă lucrările locașului în stil bizantin sunt finalizate sub domnia lui Petru cel Tânăr.

Mănăstirea Snagov a fost îndrăgită și de Antim Ivireanul, care avea să înființeze aici o tipografie și ulterior să devină stareț. În această perioadă (1694-1705) așezământul e cel mai înfloritor.

În secolul al XIX-lea decade după secularizarea din 1864, fiind părăsită. Secolul XX se anunță cu repetate lucrări de restaurare și reparații, ultimele desfășurându-se în 1995. Are trei hramuri: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 nov.), Sf. Voievod Neagoe Basarab (26 sept.) și Sf. Ierarh Antim Ivireanul (27 sept.).

Lacul Mogoșoaia se află pe raza localității omonime și se întinde pe 103 hectare. E una dintre destinațiile cele mai cunoscute pentru iubitorii de sporturi nautice, amenajată pe cursul râului Colentina.

Lacul face casă bună cu diverse specii de păsări, dar și cu vidra. În afară de frumusețea lui naturală, locul pune la dispoziție și posibilitatea de a te bucura la maximum de apă, dar și de a practica un sport nautic. De aceea, pe o parte din lac a fost amenajat un parc acvatic de distracție, unde ai numeroase opțiuni la alegere de a-ți petrece timpul.

De la surfing, plimbări cu hidrobicicleta, caiacul, canoea sau catamaranul, până la escaladări pe trambuline gonflabile pe apă, lacul e numai bun. În apropiere poți vizita Palatul Mogoșoaia, o splendoare brâncovenească, sau să faci o plimbare pe domeniul acestuia.

Lacul Mogoșoaia este unul dintre locurile preferate de turiștii din Ilfov.

Mănăstirea Căldărușani se află pe malul lacului omonim, fiind unul dintre cele mai vechi așezăminte atât ale județului Ilfov, cât și ale Munteniei. Este reparată și reabilitată de mai multe ori în decursul timpului și poartă hramul Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de mir (26 octombrie).

Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, aceasta a fost zidită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după modelul de cetate, pe locul unde înainte fusese un schit din lemn. Asta presupunea așezarea următoare: biserica în centru, înconjurată cu ziduri de apărare, chiliile pe margine și clopotnița la intrare.

Mănăstirea Căldărușani începe să se deterioreze în timp, în secolul al XVIII-lea domnitorul Alexandru Ipsilanti hotărăște să o lase în grija cuviosului Filaret pe viață. În perioada lui s-au desfășurat lucrări de rezidire, fiind astfel considerat al doilea ctitor al bisericii.

Pe la jumătatea secolului al XIX-lea biblioteca de aici era una dintre cele mai renumite, căci deținea bogate colecții de manuscrise tipărite la mănăstirile din Țara Românească. De asemenea, icoanele de secol XVIII sau pictate de Nicolae Grigorescu și diversele obiecte bisericești îmbogățesc colecția valoroasă a locașului.

Foarte aproape de Capitală, Mănăstirea Cernica este vizitată zilnic de mii de turiști aflați în apropiere, cunoscându-i capacitățile sale miraculoase. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1608, fiind ctitoria Vornicului Cernica Știrbei.

Aici, cei ce doresc să își petreacă zilele libere de la sfârșitul fiecărei săptămâni vor putea dejuna în voie la micile picnicuri organizate, acordând puțin din timpul lor unui moment de închinăciune în cele două biserici ale mănăstirii, precum și în capelele aflate în curtea acesteia.

Nu putem uita nici de faptul ca în curtea mănăstirii se află un muzeu destul de remarcant din punct de vedere religios în care putem regăsi vechi manuscrise de artă bisericească. Mănăstirea Cernica se află în comuna cu același nume, fiind ridicată chiar în mijlocul lacului, înconjurat de păduri destul de mari și frumoase.

Turnul clopotniță de la intrare, destul de solid ne aduce aminte ori de cate ori ne aflam prin apropiere ca trebuie sa ne abatem din drum și sa ne rugam cu multă credință la icoanele destul de bine ilustrate din interiorul bisericii.

Conacul Oteteleșanu este un alt obiectiv al județului Ilfov, care se află în localitatea Măgurele. Acesta poartă numele celui care a inițiat construirea lui, omul politic Ioan (Iancu) Oteteleşanu (1795 –1876). Domeniul a aparținut de-a lungul vremii mai multor familii boierești, ultima fiind cea a Cantacuzinilor.

De la Elena Cantacuzino îl cumpără Oteteleșanau și  în perioada 1851-1853 se construia conacul în stil neoclasic. Avea să devină peste 15 ani destinația preferată de spuma mondenă a societății respective pentru petreceri și distracții. Proprietarul a lăsat prin testament ca după moartea sa locul să devină un institut de fete.

Astfel, după ce moare și soția sa, Ioan Kalinderu (membru al Academiei Române) îl reabilitează și-l pregătește pentru noua școală. În 1894 a fost inaugurată și a rezistat până după cel de-Al Doilea Război Mondial când este desființată.

Conacul Oteteleșanu este transformat în actualul „bloc M”, ce face parte din Institutul de Fizică Anatomică. Aflată într-o stare destul de degradată, se dorește restaurarea clădirii pentru a deveni centru de excelență în cercetare.