Mănăstirea Secu este situată în comuna Pipirig din județul Neamț. În interiorul complexului monahal de la Secu se află și două paraclise: Paraclisul Adormirii Maicii Domnului și Paraclisul Sf. Nicolae, ce pot fi vizitate de pelerini.

Așezată în vecinătatea Pârâului Secu și la poalele Muntelui Vasan, acest așezământ monahal se înfățișează sub forma unei cetăți medievale, construite cu ziduri groase, turnuri de apărare și turle.

În Paraclisul Adormirii Maicii Domnului se găsesc raclele cu osemintele a doi duhovnici renumiți: Ieroschimonahul Vichentie Malau și Ieroschimonahul Antim Gaina.

A fost construită în anul 1602 cu sprijinul lui Nestor Ureche, mare vornic al Tarii de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche

Cea mai de preț icoană din Mănăstirea Secu este Icoana Maicii Domnului din biserica mare, icoana care a fost oferită în anul 1647 de către domnitorul Vasile Lupu, ca semn de prețuire deosebită fată de Mitropolitul Varlaam.

Casa Paharnicului din Piatra Neamț reprezintă un obiectiv turistic important pentru regiune. Casa Paharnicului este singura clădire ce a mai rămas din vechea piață a orașului.

Arhitectura clădirii este destul de sobră, având o structura solidă, susținută de stâlpi rezistenți de beton. Datorită structurii sale extrem de rezistente, clădirea a putut dăinui peste ani, făcând față încercărilor istorice ale vremii.

Cu toate acestea, clădirea a fost restructurată de autorități, conștienți de valoarea istorică a acesteia, încadrând-o în rândul monumentelor istorice ale vremii.

Construcția nu impresionează prin ornamente, beneficiind de spații largi de depozitare, dar și de un beci destul de încăpător. Aceasta a fost ridicată  în secolul al XIX-lea, servind drept depozit pentru mărfurile comerciale ce aveau să fie vândute în oraș.

Casa Paharnicului este unul dintre locurile preferate de turiștii din Piatra Neamț.

Casa Alexandru Vlahuță este situată în satul mănăstiresc din comuna Agapia, lângă mănăstirea cu același nume. În cele câteva camere ale muzeului s-a încercat reconstituirea atmosferei specifice epocii în care a trăit scriitorul (1858-1919).

Expoziția cuprinde mobilierul original, cărți din biblioteca proprie, obiecte personale, reviste ale vremii, scrisori și manuscrise care au aparținut scriitorului. Construcția casei este prevazută cu un pridvor spațios în care aveau loc cenacluri literare.

Administrat de către Mănăstirea Agapia, muzeul cuprinde mobilier original și obiecte personale ale familiei Vlahuță. Începând cu anul 2004, Casa Alexandru Vlahuță se afla pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț.

Deseori, aici poposeau prieteni precum scriitorii Caragiale, Delavrancea, Goga, Coșbuc, astfel de momente fiind imortalizate în fotografii, care sunt acum expuse.

Casa a fost construită din lemn în anul 1885, iar cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii scriitorului, în anul 1958, casa a fost amenajata și inaugurata ca muzeu memorial.

Casa Veronica Micle din Târgu Neamț este un muzeu memorial înființat în casa în care a locuit poeta Veronica Micle (1850-1889).

În clădire a fost amenajată o expoziție permanentă care prezintă momente din viata și creația poetica a Veronicăi Micle: fotocopii, manuscrise, cărți, obiecte personale care au aparținut poetei (trei oglinzi, doua de perete și una de birou, cufărul de călătorie, un scrin, o călimara, un suport de cărți și prima ediție a singurului volum de poezii publicat de Veronica Micle) etc.

De asemenea, se mai află o copie din ipsos a măștii mortuare a poetului Mihai Eminescu, originalul din ceara aflându-se la Muzeul Literaturii Romane din Iași. După amenajarea casei ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând cu anul 1984.

În fata casei memoriale a fost amplasat în anul 1998 un bust de bronz al Veronicăi Micle, sculptat de Damian Popa, fiul vestitului meșter popular Neculai Popa de la Târpești.

Sculptorul a realizat și două portrete în creion ale Veronicăi și Mihai Eminescu, care au fost așezate pe pereții uneia dintre camere.

Biserica Sfântul Nicolae din Roznov din județul Neamț, a fost construită intern 1884-1892 de către colonelul Gheorghe Ruset Roznovanu.

Clădirea are forma unei cruci cu bratele egale, fiind cu piatră la exterior, ceea ce ii conferă o notă austeră și de masivitate. Acoperișul supraînălțat este dominat de o turlă bulbară, specifică bisericilor rusești, și bogat ornamentată cu trei șiruri de acolade în piatră, ale căror dimensiuni descresc spre baza turlei.

Temelia înaltă a permis construirea unui subsol spațios care îndeplinește funcția de criptă funerară, adăpostind mormintele familiei Roznovanu, iar absidele laterale, de formă semicirculară, prezintă cate trei ferestre cu chenare de piatră în relief și timpane cu acolade trilobate.

Intrarea în Biserica Sfântul Nicolae din Roznov se face într-un mod solemn, scările de piatră fiind deosebit de elegante. Din pridvorul bisericii se intră direct în naosul spațios. Catapeteasma bisericii este și ea unică, aceasta fiind lucrată la Moscova, din bronz aurit, intre anii 1890-1892.

Biserica Armenească din Roman a fost construită în anul 1609 de către un reprezentat al armenilor Agopsa. Turnul clopotnița, unele anexe și decorațiuni au fost adăugate în sec. al XIX-lea.

Are un plan cruciform, cu absidele laterale dreptunghiulare și absida altarului semicirculară, soclu masiv de piatră cioplită și suprafața exterioară prevazută cu asize pe orizontal. Rozetele de piatră care împodobesc absidele laterale, ancadramentele celor 19 ferestre și cornișa profilată cu denticuli alungiți conferă construcției o notă sporită de frumusețe.

Biserica Armenească din Roman a fost construită pe locul unei vechi biserici cumpărate de la sași în anul 1355 și are o arhitectură deosebită care frapează prin frumusețea și eleganta sa. Intre anii 1830-1831 a avut loc o perioadă de înnoire a bisericii, perioadă care este inscripționată și pe catapeteasma bisericii.

Interiorul este decorat cu profile și sculpturi în piatră ce trimit la arta orientală prin motivele lor de inspirație armeană, persană sau arabă, iar senzația de monumentalitate este întărită de amplitudinea bolților, sprijinite pe aceleași arce piezișe ce caracterizează bisericile moldovenești.

Orașul Piatra Neamț adăpostește Baza Hipică Virgil Bărbuceanu, un loc de pelerinaj, dar și o atracție turistică importantă a regiunii.

Baza Hipică permite turiștilor exersarea unor ore de călărit, plimbările cu trăsura trasă de cai. Tot aici, cei interesați pot lua cursuri de călărie.

În interiorul său vom putea observa un număr de 30 de cai de rasă.

Unul dintre cele mai frumoase specimene de cai este Violet, câștigătorul Olimpiadei de la Moscova.
„Indianul” este o altă atracție pentru cei care ajung în baza întrucât frumusețea acestuia este inegalabilă, fiind obținut din rasa Holstein.

Principala atracție din Baza Hipică Virgil Bărbuceanu este reprezentată de prezența a cinci ponei – animalul preferat al copiilor ajunși în aceste locuri.

Muzeul de Istorie din Roman deține colecții bogate de materiale de proveniență dacică, rezultate în urma cercetărilor efectuate la cetatea de la Brad și la alte așezări de pe Valea Siretului, precum și vestigii medievale ale orașului.

Prima sală de la etaj este destinată prezentării începuturilor orașului Roman, prin expunerea unor materiale descoperite la cele două cetăți, cetatea de lemn și pământ și Cetatea Noua a Romanului, cea de piatra.

Primele sase vitrine adăpostesc numeroase urme materiale descoperite la această cetate, din care se remarcă o frumoasă ceramică cenușie, lucrată la roată și decorată, prin stampilare.

Ultima sală de la etaj prezintă dezvoltarea economică a orașului la început de secol XX. Cea mai bogată activitate este legată de contribuția orașului Roman la Primul Război Mondial, atât prin regimentele cu care a participat la aceasta confruntare, cat mai ales, prin câteva personalități romașcane.

Muzeul de Istorie din Roman se află în administrarea Complexului Muzeal Județean Neamț. Clădirea, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost declarată monument istoric.

În apropierea Mănăstirii Sihăstria se afla situata Peștera Sfânta Teodora, cunoscuta și sub numele de Schitul Sihla. Moaștele Sfintei Teodora au rămas în Peștera de la Sihla vreme de mai bine de 100 de ani.

Potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfânta Teodora. Aceasta era cunoscuta ca fiind fiica lui Joldea Armasul, un dregător pământean. Cu toate ca aceasta și-a dorit să se facă călugăriță încă de când era copil, părintii au silit-o să se căsătorească.

Însă, la numai un an de zile de la căsătorie, atât ea, cat și soțul său s-au retras la mănăstire aproape de peștera Sihla. Într-un final, Sfânta Teodora s-a retras în această peșteră pentru a da ascultare poruncilor Domnului.

Rugăciunile și credința sa era unice, fiind cunoscute de către locuitorii din zona Peșterii de la Sihla. Chiar și atunci când turcii au vrut sa o prindă, un perete al peșterii s-a surpat, Sfânta Teodora reușind sa treacă prin zidul crăpat, scăpând astfel din mana turcilor cotropitori.

În Peștera Sfânta Teodora de la Sihla a fost construită o biserică care poarta hramul Sfântului Ioan Botezătorul ce datează din anul 1813. Construcția este una din bârne din lemn de brad, destul de rezistente, de altfel. Cu toate acestea, interiorul său a fost refăcut în numeroase rânduri.

Pârtia de Ski Cozla se află situată în Piatra Neamț, județul Neamț. Pârtia de ski reprezintă principala atracție turistică pentru cei ce ajung în regiune.

Aceasta este un obiectiv destul de nou și modern, iubitorii sporturilor de iarna putând urca în vârful pârtiei cu ajutorul unui telescaun sau a telegondolei instalate aici încă din anul 2008. În vârful pârtiei de ski se află așezată o pârtie de dimensiuni mai mici pentru începători, dar și pentru iubitorii săniuțelor.

Pentru a ajunge la Pârtia de Ski Cozla puteți parcurge traseul fie pe jos, fie cu mașina. Aceasta se află situată la o altitudine de 657 metri, având o lungime de 965 metri.

Iubitorii sporturilor de iarnă pot practica ore de ski atât ziua, cat și noaptea întrucât aceasta este prevazută cu o instalație nocturna destul de modernă .

Cu toate acestea, pârtia poate funcționa doar atunci când se formează un strat gros de zăpadă, instalația de zăpadă artificială nefiind pusă în funcțiune.

Lacul Bâtca Doamnei este alimentat, în principal, cu apă din lacul de baraj Izvoru Muntelui-Bicaz, prin intermediul canalului de aducțiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adăugă vechiul curs al răului Bistrița, cu un debit foarte redus, precum și pârâul Doamnă, afluent de dreapta al lacului.

Lacul  are o suprafață de 240 hectare, o lățime maximă de 1.050 metri, o lungime de 3.200 metri și o adâncime de 15 metri. Volumul de apă este de aproximativ 10 milioane metri cubi.

Apa potabilă pe care o consumă locuitorii orașului Piatra Neamț este furnizată într-o mare măsură de apa Lacului Bâtca Doamnei.

Format în anul 1962 prin bararea Bistriței și îndiguirea pe partea stângă a unui perimetru din albia majoră a acestui râu, lacul este un refugiu pentru locuitorii orașului Piatra Neamț

Lacul Bâtca Doamnei adăpostește diverse specii de pești: oblete, clean, porcușor, scobar, boiștean, păstrăv curcubeu, păstrăv indigen și crap

Lacul Pângărați este situat pe Valea Bistriței, la altitudinea de 370 m, și se învecinează la nord cu Munții Stânișoarei și la sud cu Munții Gotmanu.

Pângărați este alimentat cu apa Lacului Izvorul Muntelui-Bicaz, la care se adaugă apele repfile deversate de râul Bistria. Se întinde pe o suprafață de 155 ha, având în amonte localitățile Poiana-Oantu, iar în aval localitatea Pângărați.

Alături de Lacul Vaduri, Lacul Pângărați deține condiții favorabile de hrană și adăpost pentru pasările care se deplasează pe culoarul de migrație est carpatic.

Printre speciile de pești care trăiesc în Lacul Pângărați se numără: oblete, scobar, clean, știuca, caras, ghiborț, biban, plătica, roșioara.

Speciile floristice și fauniste existente în această zonă protejată sunt diverse și conferă lacului Pângărați o frumusețe unic

Lacul de acumulare s-a format în anul 1964 pe cursul superior al râului Bistrița și este primul lac de baraj amplasat în aval de hidrocentrala Dimitrie Leonida de la Stejaru.

Mănăstirea Nechit din satul Nechit,  reprezintă una dintre cele mai vechi așezăminte monahale ale județului, datând, potrivit cercetărilor încă de prin secolul al XIV-lea.

Încă din cele mai vechi timpuri, Nichita Sihastrul a poposit aici, rugându-se pentru ocrotirea semenilor săi. În acest mod, alături de el s-au mai alăturat și alți credincioși care, împreună, au zidit o bisericuță din lemn, ce a purtat hramul „Sfântului Nicolae”.

Istoria mănăstirii a fost una destul de tumultuoasă, fiind supusă la numeroase încercări. La începutul secolului al XIX-lea, viața monahală de aici începu a se stinge, singurii care rămăseseră pentru ocrotirea așezământului fiind doar trei călugări.

În anul 1875, în locul bisericuței din lemn s-a clădit o biserică măreață, din zid – totul spre amintirea așezământului monahal de odinioară. Cu timpul, Zenovie Ghidescu și-a dat stăruința pentru ca Mănăstirea Nechit să redevină la fel de cunoscuta ca altădată. Astfel, începând cu anul 1960 și având ocrotirea cuviosului Zenovie, schitul redevine ceea ce a fost odată.

În anul 1990, autoritățile iau decizia de a mări edificiul, construind un adaos cu paraclis deasupra celei deja zidite.

Conacul Crupenschi este un monument istoric ce se află în comuna Podoleni, la aproximativ 23 km de Piatra-Neamț, a fost construit prin 1700, ulterior suferind modificări în urma unor lucrări la care a fost supus în anii 1850 și 1950.

Primul proprietar al conacului a fost un anume Centa, acesta l-a vândut familiei Prajescu.

Legat de familia Prajescu se știe ca Iancu Prajescu a fost cel care a înființat, în comuna, școala de fete și cea pentru băieți. Fata acestuia, Maria Pulcheria Prajescu, a fost căsătorită cu avocatul Nicolae Krupenschi, descendent al unei familii poloneze de vită nobilă, stabilită pe pământ romanesc în jurul anului 1400.

Clădirea are un plan simplu, dreptunghiular, cu fațadele austere, lipsite de elemente decorative deosebite. Parterul prezintă încăperi joase, boltite, spre deosebire de spatiile largi și înalte de la etaj.

In dimineața zilei de 3 iunie 2011 Conacul Crupenschi a fost cuprins de un incendiu. Acoperișul și etajul au ars în totalitate, iar parterul a fost serios avariat.

Mănăstirea Pângărați a fost zidită încă din anul 1560 de către Voievodul Alexandru Lăpușneanu, fiind unul dintre cele mai însemnate obiective turistice. Mănăstirea Pângărați se află situată în județul Neamț, în apropierea Cetății Neamțului, într-o locație de vis, fiind înconjurată de păduri înalte de conifere și foioase.

Denumirea Mănăstirii a fost dată de istorioarele povestite de Nicolae Iorga din care reieșea că demult în zonă locuise un pustnic chiar în apropierea pârâului, pe nume Pangratie. Mănăstirea a fost sfințită de Grigorie Mitropolit al Sucevei, asa cum reiese din pisania mănăstirii:

„Cu bunăvoirea lui Dumnezeu și cu sporirea Prea Sfântului Duh și cu ajutorul marelui mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir s-au zidit și s-au sfințit Sfânta Mănăstire intru numele Sfântului Mucenic și s-au sfințit de acesta Grigorie Mitropolit al Sucevei la leat 7068 din porunca lui Alexandru Voievod.”

Mănăstirea are o arhitectură unică intre toate celelalte mănăstiri din Moldova, având incluse în aceeași clădire două biserici suprapuse. Modul în care constructorul a reușit să zidească mănăstirea în acest fel a reușit să creeze un element unic, dând bisericii în exterior o dimensiune cu totul aparte, contrastând perfect cu decorul modest de care aceasta beneficiază.

Grădina Zoologică din Piatra Neamț este situată aproape de centrul orașului. Aici se pot admira specii diverse de animale, reprezentative pentru fauna din România.

Cunoscut de localnici sub numele de Parcul Urșilor, Parcul zoologic din Piatra Neamț este unul dintre cele mai frumoase din tara, fiind mereu curat și bine îngrijit.

Astfel, vizitatorii pot vedea ursi, lupi, vulpi, căprioare, cerbi și pasări. Deși gradina zoologică înseamnă spațiu închis, veverițele nu se sfiesc sa coboare și sa fure din hrana animalelor aflate în cuștile grădinii zoologice.

In interior Grădina Zoologică din Piatra Neamț are amplasată o fântână artizanală, în care își duc veacul câteva broaște țestoase, și a fost amenajat un loc de joaca pentru cei mici.

Mulțumim https://Laptop-XTK.ro pentru susținerea Turismului Românesc! Compania importă și comercializează componente și accesorii laptop pentru o gamă largă de modele, branduri precum Acer , Asus , Hp , Toshiba , Dell , Lenovo IBM și alte produse. Află mai multe!

Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș se află pe lista celor mai cunoscute și vizitate destinații. Turiștii din toate colțurile țării și nu numai știu de acest loc, iar sezonul cald e perioada în care e cel mai aglomerat. Parcul se întinde atât în județul Neamț, cât și într-o parte din județul Harghita.

Pe cuprinsul acestuia se găsesc multe atracții naturale, iar Parcul Național Cheile Bicazului este în top. De asemenea, întâlnim și alte chei, lacuri, peșteri și munți. În plus, aici se pot face drumeții, fapt pentru care au fost amenajate 18 trasee, puse la dispoziție pentru doritori și iubitori de mișcare în natură.

Cu alte cuvinte, această destinație trebuie să se afle în planul tău de călătorie! Fie că vrei să faci un traseu pe munte, să vizitezi o atracție sau doar să faci un grătar la marginea drumului, frumusețea și prospețimea locurilor o să te determine să-ți dorești să revii.

Zimbrăria Dragoș Vodă este întinsă pe o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare, în anul 1999 este recunoscută ca arie protejată prin lege. Ia ființă în 1968 și pe lângă numeroasele specii de animale (cerbi, bursuci, căprioare, urși, etc.) locul atrage prin frumusețile naturale pe care le deține.

Zimbrăria sau Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină „Dragoș Vodă” reprezintă grădina zoologică din Târgu Neamț. Aparține de Parcul Natural „Vânători Neamț” și este cunoscut pentru specia de zimbru autentic românesc pe care o ocrotește.

Datorită acestor aspecte a devenit ușor o destinație des vizitată. În plus, este recunoscută pe plan european ca una dintre cele mai mari rezervații de zimbri. De asemenea, turiștilor le este pus la dispoziție un foișor de observație pentru a putea vedea cum se comportă animalele n mediul lor natural.

Zimbrăria este unul dintre locurile preferate de turiștii din Târgu Neamț.

Odată ce ajungi la Humulești nu poți sa nu remarci Casa Ion Creangă, devenită astăzi un celebru muzeu pentru locuitorii din reginea Neamțului.

Un acoperiș destul de larg din draniță, dar și pereții lipiți cu pământ, o casă pe cat de simplă, pe atât de celebră pentru fiecare localnic al tarii. Aceasta adăpostește o singură cameră și o tindă destul de mică. La intrare, prispa te face să te adăpostești de ploile repezi de vară.

În Casa Ion Creangă pot fi admirate astăzi exponate care exprimă tradiția localnicilor din reginea Neamțului, dar și obiectele de care s-a folosit de-a lungul timpului povestitorul.

Casa a fost ridicată în anul 1833. Aceasta a fost clădită de către Petrea Ciubotariul, bunicul lui Creanga. Locuința povestitorului a devenit una dintre cele mai vizitate muzee memoriale încă din anul 1951, an în care acesteia i-a fost schimbată destinația în loc de vizita pentru turiști.

Masivul Ceahlău este considerat a fi unul dintre cei mai atractivi munți din Carpații Orientali. Pe lângă faptul că este impozant, adăpostește un pitoresc deosebit care-i atrage pe toți vizitatorii. Deși Vârful Toaca (1904 metri) este cel mai cunoscut, altitudinea maximă o atinge Vârful Ocolașul Mare cu 1907 metri.

Aparține de Parcul Național Ceahlău și pe cuprinsul masivului sunt amenajate trasee turistice pentru drumeții. Toate au ca loc de întâlnire final Cabana Dochia. Aerul curat, atracțiile naturale (cascade, râuri, etc.), fauna, flora sau liniștea sunt ca niște bonus-uri ce vin la pachet o dată ce ai urcat pe munte.

Ceahlăul poate fi parcurs în orice sezon al anului, fiecare perioadă având frumusețea-i specifică în funcție de anotimp. La poalele muntelui se află stațiunea Durău, unde poți poposi la coborâre.

Masivul Ceahlău este unul dintre locurile preferate de turiștii din județul Neamț.