Rezultatele căutării

Centrul de Ceramică Neagră, Marginea, jud. Suceava

Centrul de ceramică neagră de la Marginea este aproape de mănăstirea Sucevița. Olăritul dăinuie pe meleagurile noastre încă de pe vremea dacilor. Ajunge să fie practicat intens în zona de nord a Moldovei prin secolul al XV-lea, din nevoia depozitării hranei.

Localitatea Marginea îl moștenește de vreo 300 de ani, familia Magopăț fiind cea mai longevivă în păstrarea și transmiterea din tată-n fiu a artei lutului. În prezent, continuatorii fac parte din a șasea generație. Pentru asta a fost nevoie de mult efort din partea înaintașilor, mai ales în vremurile vechiului regim. Însă timpul a trecut și roata olarului s-a învârtit permanent.

De asemenea, femeile aveau și au și acum un rol însemnat în procesul ceramicii. Ele decorează, sculptează, iar uneori și usucă vasele. Culoarea închisă se datorează modului de ardere, când ultima etapă are loc fără oxigen, iar fumul se impregnează în vase, fiind un proces natural.

Centrul de Ceramică Neagră din meșteșug s-a transformat ușor într-o afacere. Familia deține două magazine (unul în care este atelierul și produsele din ceramica neagră, iar celălalt are piese din portul popular și obiecte de ceramică albă), un muzeu (o casă veche ce aparține familiei) și un restaurant tradițional cu bucate gătite în oalele trudite de mâinile lor.

str. Chiliei, com. Putna, jud. Suceava, Romania

Chilia Sfântului Daniil Sihastrul seamănă cu o mică peșteră, fiind săpată în piatră doar cu dalta și ciocanul de către însuși Sf. Daniil. În secolul al XV-lea când se întâmpla asta, el era primul om care venise aici, din dorința de a trăi în pustie. Încă de tânăr a îmbrățișat viața monahală și era foarte căutat și iubit de oameni.

Din acest motiv, adesea își schimba locul pentru a fi cât mai departe de lume. Astfel că, după ce îmbracă schima cea mare (ultima treaptă a călugăriei) și primește numele de Daniil, ajunge pe plaiurile Putnei de azi, construindu-și cu mâna lui chilia. Aceasta avea dublu rol, fiind folosită atât ca loc de odihnă pe un pat de piatră în stânga intrării, cât și ca biserică, putând fi observat altarul în capătul ei.

Chilia Sfântului Daniil Sihastrul se află la 1 km de primăria Putnei, unde este și un indicator albastru care arată direcția. Se știe că sfântul a fost duhovnicul domnitorului Ștefan cel Mare, având un rol semnificativ în timpul domniei sale, însăși mănăstirea Putna fiind construită la îndemnul pustnicului.

În prezent chilia este în grija mănăstirii și, de sărbători, mai ales în sezonul cald, un călugăr stă în chilie și fiecare vizitator are ocazia să schimbe câteva cuvinte cu el, să ceară lămuriri ori să cumpere un mic suvenir.

Biserica Sfânta Treime, Siret, jud. Suceava, Romania

Biserica Sfânta Treime din Siret a fost construită din piatră brută intre anii 1354-1358 și este una din cele mai vechi biserici din tară. Construit în patru ape, acoperișul bisericii se sprijină pe o cornișă de cărămidă aparentă.

Biserica este una dintre cele mai valoroase biserici din Moldova și a funcționat, probabil, ca paraclis al Curții Domnești. Dimensiunile bisericii sunt modeste: lungimea – 16,5 m; lățimea – 11 m; grosimea zidului – 1,1 m; înălțimea soclului – 40 cm.

Biserica Sfânta Treime din Siret este alcătuită din două încăperi dreptunghiulare neegale, un pronaos scurt și un naos alungit încadrat de două abside semicirculare și de altar. Înaltele firide oarbe ce se ridica pe fetele celor trei abside la exterior, elementele ceramice colorate și smălțuite – cărămizi, cruciulițe și discuri – dispuse deasupra ferestrelor, a ușilor, precum și la partea superioară a edificiului formează o friză deosebit de frumoasă și interesantă.

Discurile ceramice, alternante cu flori cruciforme subliniază delicat arcadele semi-circulare ale firidelor, iar ferestrele – excepție făcând doar cea de la absida nordică – sunt împodobite la rândul lor de un chenar rectangular alcătuit din două rânduri de discuri smălțuite și trei rânduri de flori cruciforme. Biserica deține o frumoasă lespede funerară cu decorații de factură orientală și gotică.

Strada Sucevei 95, Fălticeni, jud. Suceava, Romania

Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni este un muzeu memorial înscris în lista monumentelor istorice din județul Suceava. Clădirea, monument istoric, este casa în care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu. Galeria cuprinde documente și fotografii referitoare la peste 40 de personalități fălticinene.

Printre cei prezentați în Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni se numără:

scriitori (Matei Millo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creanga, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labis, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Serban, Grigore Ilisei);

istorici, critici literari si filologi (Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardas, Mihai Gafiţa, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Stefan Sorin Gorovei);

oameni de teatru și muzicieni (Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Calinescu, George Adamachi, Alexandru Alger); artiști plastici (Ion Irimescu, Stefan Soldanescu, Dimitrie Harlescu, Aurel Baesu, Maria Mihaescu, Mihai Camaruţ, Vasile Vasiliu-Falti);

Casa Eusebiu Camilar, Udești, jud. Suceava

Casa Eusebiu Camilar din Udești, județul Suceava, este un muzeu memorial înființat în casa în care a trăit prozatorul Eusebiu Camilar (1910-1965). Casa în care a copilărit scriitorul Eusebiu Camilar este o locuință țărănească care a fost construită de părinții săi la sfârșitul secolului al XIX-le.

Locuința este modestă ca dimensiuni și aspect, fiind construită din lemn de stejar și acoperită cu șindrilă. Casa era înconjurată de un gard de stejar și dispunea de circa 800 de metri pătrați de teren pe care era amenajată și o mica gradină de flori.

Eusebiu Camilar a moștenit casa de la părinții săi, a restaurat-o și a completat-o cu încă o încăpere și o veranda. Scriitorul a murit la 27 august 1965 de o boala de ficat.

Casa Eusebiu Camilar din Udești are trei camere spațioase, două holuri, veranda și prispa. In cele trei încăperi ale locuinței au fost organizate o expoziție de bază și spatii memorialistice, care conțin un important fond de exponate (mobilier, obiecte personale etc.) cu o impresionantă forță evocatoare, sugestive pentru universul dur al operei de un realism crud, pe care Eusebiu Camilar a lăsat-o posterității în pagini de proză, de poezie și dramaturgie.

Parcul Național Călimani, jud. Suceava, Romania

Parcul Național Călimani cuprinde 24.041 hectare, în regiunea Suceava putând fi permise atât pășunatul, cat și tăiatul lemnelor în cantități mai reduse. Pentru a ajunge în Munții Călimani poți opta fie la parcurgerea traseului cu mașina, fie cu trenul. Accesul în regiune se face destul de ușor.

Munții Călimani reprezintă unul dintre cele mai înalte masive muntoase din România, făcând parte din categoria Carpaților Orientali. Cel mai înalt vârf este de departe Pietrosul, cu o altitudine de 2100 metri.

Munții Călimani au fost declarați „parc național” întrucât în zona putem admira o fauna destul de rara. Prezenta jneapănului, a cocosului de mesteacăn și a zâmbrului în munții Călimani au determinat ocrotirea acestor locuri, fiind protejate prin litera legii.

Datorită întinderii sale, Parcul Național Călimani este cuprins de patru județe importante – Suceava, Harghita, Mureș și Bistrița-Năsăud. De aceea pentru a ajunge în zonele protejate ale parcului puteți opta fie să străbateți drumul dinspre Vatra Dornei – Poiana Stampei, fie dinspre Rastolnita – Toplița.

 

Cetatea Şcheia, Suceava, jud. Suceava, Romania

Cetatea Şcheia din Suceava, întâlnită și sub denumirea de Cetatea de Apus a Sucevei, este o cetate în ruine aflată în partea de nord-vest a orașului.

Nu există drum de acces la ruinele cetății și nici măcar un indicator care să-i semnaleze existența, multă lume neștiind nici de existența ei și cu atât mai puţin de locul unde se afla.

Cetatea făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XlV-lea, în momentul apariției pericolului otoman.

Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mânăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică), în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea Şcheia din Suceava a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, fiind demantelară la începutul secolului al XV-lea de Alexandru cel Bun.

Campulung Moldovenesc, jud. Suceava, Romania

Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc are hramul de Adormirea Maicii Domnului. In 1823, diaconul Miron Ciuparca a construit pe terenul donat de Petru Grigorean o biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

La 20 iulie 1908 se pune temelia bisericii noi, din inițiativa preotului Ioan Voloseniuc. Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul Karl Romstorfer din Cernăuți. Construcția acestei biserici a costat 140.000 coroane austriece și a durat 6 ani (1908-1913).

Biserica are forma de cruce (plan treflat), cu o temelie puternica, construita din cărămidă și se termina cu o turla în vârful căreia străjuiește Sfânta Cruce, la înălțimea de 38 m. Biserica este acoperita cu țiglă smălțuită, multicolora, în forma de solzi, comandata special de la Viena.

După finalizarea lucrărilor, Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc a fost resfintită la 18 august 1996 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Cu acest prilej, preotul paroh Petru Crăciun și preoții slujitori Doru Costineanu Beuca si Gheorghe Giosan au primit distincția de iconom stavrofor.

Planetariul, Suceava, Romania

Planetariul din Suceava se număra printre primele trei obiective turistice de acest gen ca mărime din țară. Planetariul din Suceava are drept rol principal proiectarea cerului din emisfera nordică și sudică, a planetelor din întregul univers, dar și al soarelui ori a diverșilor sateliți ce pot exista.

Planetariul are o sală cu un număr de 80 de locuri în care poate fi admirat Soarele în toată măreția lui. Tot de aici vizitatorii vor putea observa în amănunt Luna, dar și stelele cerești din cele două emisfere.

Multi dintre turiștii Planetariului din Suceava sunt încântați de observarea stelelor căzătoare. În interiorul Planetariului fiecare vizitator este ajutat de sfaturile specialiștilor. Tot aici, se află așezată o altă sală la etaj în care oricine va putea vizualiza anumite documente și mărturii istorice din acest domeniu.

În cadrul Planetariului din Suceava se află așezat și un pendul panoramic, având rol în cercetarea gravitației terestre, fiind folosit după proiectul lui Maurice Allais, ocupant al locului I Nobel. Ceea ce diferențiază Planetarul din Suceava de celelalte planetarii din lume este pictura lui Mircea Hrișcă care figurează orizontul orașului Suceava.

Grădina zoologică, Rădăuți, jud. Suceava, Romania

Întinsă pe o suprafață de 10 hectare, Grădina zoologică din Rădăuți este unul dintre principalele puncte de atracție ale orașului.

Unul dintre puținele parcuri zoologice din Moldova este amplasat lângă stadionul municipal, în partea de vest a orașului Rădăuți.

Vizitatorii pot admira diverse specii de cai și ponei, vulpi, ursi, specii de porci originare din Asia, lame, lebede, precum și numeroase specii și subspecii de pasări. Principala atracție rămâne totuși numărul mare de specii de maimuțe.

Deși Grădina zoologică din Rădăuți a atras în permanenta vizitatori din toată tara, acesta necesita îmbunătățiri și lucrări de modernizare.

În acest sens, Ministerul Mediului și administrația locala au demarat proiectul „Reamenajarea Parcului Zoo din municipiul Rădăuți”.

Muzeul Apelor, Fălticeni, jud. Suceava, Romania

Unul dintre primele muzee din România dedicate Științelor Naturii este Muzeul Apelor din Fălticeni, „Mihai Bacescu”. Lumea cercetătorilor Emil Racovița, Grigore Antipa, Paul Bujor, Ion Borcea și Mihai Bacescu este reconstituita cu fidelitate în cadrul acestui muzeu, exponatele reliefând contribuțiile științei românești în domeniul hidrobiologiei.

Partea vie a muzeului este reprezentata de 13 bazine, cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă, în care trăiesc numeroase specii de pești indigeni și exotici, broaște țestoase, scoici și crustacee.

Zestrea muzeului este îmbogățită pe deplin și cu un glob geografic, unic în lume prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configurația reliefului subacvatic.

Totodată, vizitatorii vor descoperi în sălile muzeului comori de arheologie, file de istorie, arme vechi, etnografie, numismatica și fotografii de epocă.

Muzeul Apelor din Fălticeni a fost întemeiat în anul 1914 de către profesorul Vasile Ciurea. Peste 700 de exponate din universul marin, dăruite de savantul Mihai Bacescu, pot fi văzute aici.

Str. Ioan Voda Viteazu nr. 2, Suceava, Romania

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou se găsește în Suceava. Construcția bisericii a fost începută de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, în 1514 și terminată de Ștefăniță Voda, fiul lui Bogdan în anul 1522.

Turnul clopotniță a fost zidit în timpul domniei lui Peru Șchiopul, acesta păstrând în forma sa originală un singur etaj zidit din piatră neregulată, prevazut cu colțari din piatră fălțuită.

Odată cu reînființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în anul 1991, biserica mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, devine Catedrala Arhiepiscopiei.

Aici se afla moaștele Sf. Ioan cel Nou, aduse în anul 1589 de la Biserica Mirăuți (fosta catedrala mitropolitana a Moldovei).

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava este inclusa pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava.

Mănăstirea Zamca, Suceava, Romania

Mănăstirea Zamca este situată în vestul orașului Suceava. Mănăstirea a fost construită în anul 1606 de către armenii refugiați în Moldova, însă a fost menționată pentru prima dată în anul 1415.

Complexul este alcătuit din trei clădiri: biserica principală „Sfântul Auxentie”, turnul – clopotniță de pe latura de est cu o înălțime de 26 metri și o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest. Biserica mănăstirii poartă hramul Sfântul Auxentie și a fost refăcută prin contribuția lui Agopsa Vartanian.

Mănăstirea Zamca este înconjurată de un zid de incintă cu formă neregulată și cu dimensiuni de la 59 la 74 metri lungime și de la 1,5 la 4 metri grosime.

Complexul medieval Zamca este considerata cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava. Mănăstirea Zamca a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava.

Mănăstirea Sihăstria Putnei, jud. Suceava, Romania

Mănăstirea Sihăstria Putnei este situată în nordul Bucovinei, la 4 km mai sus de Mănăstirea Putna. Prima atestare documentară este în jurul anului 1466, în timpul domniei Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfanț, când aflăm și despre cel dintâi viețuitor al Sihăstriei cunoscut cu numele de Atanasie.

Când Moldova a fost invadată de armatele regelui polon Ioan Sobieski (1674-1696), Sihăstria a fost pustiită de cotropitori. A rămas astfel pană la pacea de la Karlowitz (1699), când călugării ce pribegiseră prin munți s-au întors la locurile lor.

Primul egumen al Sihăstriei cunoscut cu numele este Lazăr, un ucenic al sfântului mitropolit Dosoftei al Moldovei (1671-1686). Cu sprijinul marelui vistiernic domnesc Ilie Cantacuzino, el ridică o nouă bisericuță de lemn în care, după cum ne spun izvoarele, „abia încăpeau patru-cinci sihaștri”.

După două veacuri de pustiire și uitare, la 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Mănăstirea Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Biserica cu hramul „Buna Vestire” este o construcție din zid de piatră în formă de cruce, căptușită cu cărămidă în interior, cu spațiul compartimentat în altar, naos, pronaos, pridvor închis.

 

Mănăstirea Slatina, jud. Suceava, Romania

Mănăstirea Slatina a fost construită intre anii 1553-1564 de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, ca necropolă domnească a familiei sale. Biserica mănăstirii poartă hramul „Schimbarea la Fata”, se sărbătorește în fiecare an pe 6 august. Mănăstirea a fost sfințită de mitropolitul Grigorie pe data de 14 octombrie, 1558.

Complexul mănăstiresc este alcătuit din biserica propriu-zisa, trapezărie, casa domnească, fântâna arteziană, zidul înconjurător, gros de peste 2 m și înalt de 6-7 m, cu turnuri pentru apărare. A fost un centru de cultură și artă medievala, unde s-au lucrat cu măiestrie țesături, broderii, minaturi, s-au copiat cronici.

Construcția îmbină elemente de arhitectură medievală tradițională cu elemente ale timpului nou, constituind cea mai importantă operă de arhitectură moldoveneasca de la mijlocul secolului XVI și o prețioasă verigă de legătură intre construcțiile lui Ștefan cel Mare și cele ale Movilestilor, dintre care cea mai importantă este Mănăstirea Sucevița.

În incinta Mănăstirea Slatina se afla mormintele lui Alexandru Lăpușneanu și a două din fiicele sale.

Izvorul Sentinela, Vatra Dornei, jud. Suceava, Romania

Izvorul Sentinela din Vatra Dornei, este un izvor de apă minerală, a fost descoperit în anul 1871 și amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897.

Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Habsburgic numindu-se Izvorul Falkenhein, dar romanii din Dorna constituiți intre 1898-1901 în Societatea culturală patriotică Sentinela hotărăsc sa acorde numele instituției lor acestui izvor renumit.

După 1948 izvorul s-a numit 23 August însă după evenimentele din decembrie 1989, a revenit la vechiul sau nume Sentinela. Izvorul Sentinela, este un monument istoric.

Izvorul Sentinela este unul dintre locurile preferate de turiștii din Vatra Dornei.

Cetatea Suceava, jud. Suceava, Romania

Cunoscută ca fiind Cetatea de Scaun a Sucevei (Cetatea Suceava) sau reședința domnitorului Ștefan cel Mare, aceasta se află situată în regiunea Sucevei.

Cetatea Suceava a impus ridicarea unei așezări care să servească atât reședinței ctitorului sau, Ștefan și să servească, în același timp, în fata atacurilor otomane destul de dese în acea vreme. De aceea, nu putem contesta faptul că rezistenta cetății a fost una destul de mare, putând face fată cu ușurință în fata mai multor atacuri otomane.

Cu toate acestea, Cetatea de Scaun a Sucevei a ajuns în cele din urma sa fie cucerită de către otomani, fiind arsă. Reconstrucția sa nu a mai putut fi posibilă întrucât cetatea a fost zdruncinată din temelii.

Insă, înainte de turnarea filmului Ștefan cel Mare, zidurile cetății arătau destul de bine…astăzi fiind lăsată de izbeliște, în voia sortii, ca și când pe nimeni nu ar mai interesa istoria acesteia.

In timpul turnării filmului, din ordinul conducerii comuniste, în zidurile cetății și asa destul de șubrede, s-a tras cu tunurile pentru a crea efectele dorite de soții Ceaușescu.

str. Gheorghe Popovici nr. 1, mun. Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava

Colecția de linguri Țugui Ioan și Elisabeta este un alt muzeu din Câmpulung Moldovenesc, ce deține tot piese din lemn, de data asta numai din categoria lingurilor. Profesorul și proprietarul colecției a cules cele peste 5.000 de exemplare în peste 30 de ani, începând cu 1945, din mai toate colțurile țării noastre și de pe continentele Americii, Asiei sau Europei.

Realizate din aproximativ 130 de esențe de lemn, lingurile sunt ordonate în funcție de zona de care aparțin, tematica ori întrebuințarea pe care o reprezintă, motivul pictat, sculptat sau perioada de când datează.

Colecția de Linguri Țugui Ioan și Elisabeta reușește să ocupe un loc onorabil, fiind singura din țară de acest gen. Domnul Țugui a avut grijă să înscrie colecția în ghidul internațional, făcând-o cunoscută în acest fel și vizitatorilor străini.

După 1978, când acesta se stinge din viață, nepoata sa, dna. Mateescu, împreună cu soțul ei, sunt cei care continuă să păstreze în stare bună grandioasa moștenire. Un loc îngrijit, ordonat, o atmosferă plăcută, iar compania pisicii Codița completează întreaga experiență.

Mănăstirea Putna, com. Putna, jud. Suceava

Loc ideal de pelerinaj, Mănăstirea Putna ne-a dezvăluit de-a lungul timpului lecții de ortodoxie împletite cu învățăturile istorice ale lui Ștefan cel Mare. Acolo unde s-a înfipt săgeata, Ștefan s-a decis sa ridice temeliile mănăstirii, punct de refugiu pentru capii cetății sucevene.

Mănăstirea Putna este situata la numai 72 de kilometri de Suceava. Potrivit lui Ion Neculce, mănăstirea a fost zidita din ordinul domnitorului Ștefan cel Mare. Amplasamentul a fost ales de către voievod printr-o săgeată aruncată cu arcul din vârful muntelui din apropiere.

Construcția a fost începută în anul 1466 și a fost terminata trei ani mai târziu, în 1469. Preasfințiții ce au slujit la începuturi în aceasta mânăstire au decis ca biserica sa poarte hramul „Adormirea Maicii Domnului”. După construcția mănăstirii, Ștefan cel Mare a ordonat sa se ridice în apropiere Casa Domneasca, chiliile călugărilor și zidul de apărare, inclusiv Turnul Tezaurului, toate lucrările fiind terminate în 1481.

În timp, Mănăstirea Putna a fost victima năvălirilor otomane, dar și a numeroase incendii. Din fericire, rezistenta acesteia nu a putut fi pusa la încercare, zidurile fiind asemenea unei fortărețe, cu o grosime considerabila.

 

Mănăstirea Arbore, jud. Suceava, Romania

Având o vechime de mai bine de jumătate de mileniu, Mănăstirea Arbore poate fi admirată și astăzi în rândul mănăstirilor bucovinene. Mănăstirea Arbore adună an de an mii de credincioși veniți aici pentru a i se închina, dar și pentru a-i admira frumusețea și urmele trecutului.

Mănăstirea este construită într-o formă destul de simplă, cu arcade destul de joase, păstrând perfect stilul modovenesc. Ceea ce remarcăm odată ajunși în aceste locuri este pictura interioară și exterioară. În anul 1541, Ana Arbore este cea care se ocupa de pictarea pereților sai.

Cu o culoare destul de caldă și frumoasă, pictura mănăstirii Arbore s-a făcut remarcată în întreaga tară și peste hotare. Nu putem înainta mai departe de pronaos fără a nu remarca tema Cavalcadei Împăratului Constantin. Întreaga pictură a fost realizata de meșterul Dragosin, mănăstirea având o preponderentă coloristică verde. Tot pe pereții mănăstirii sunt pictați Împărații Constantin și Elena, ocrotitorii Moldovei.

În anul 1503, Luca Arbore a fost cel care s-a gândit să clădească această falnică mănăstire, purtându-i numele și în prezent. Slăvind prin rugile sale pe Sfântul Ioan Botezătorul.

Recomandă pe rețelele de socializare

Iubesc România mea!

Alătură-te comunității TURIST 2.0
Părerea ta contează!

Ai recomanda această pagină unui prieten?

Ai recomanda această pagină unui prieten?

Alegeti tipul de proprietate cautata