Stațiunea Soveja este localizată în depresiunea Soveja, la 82 km de Focșani, este o stațiune turistică și climaterică cu funcționare permanentă. În stațiune există ape minerale sulfuroase, clorurate, hipertone și sodice care sunt utilizate pentru tratarea nevrozelor astenice și a stărilor de surmenaj.

Stațiunea oferă un climat de depresiune, sedativ, cu veri răcoroase și ierni relativ reci. Temperatura medie anuală nu depășește 8°C, iar precipitațiile se situează în jurul valorii de 700 mm/an.

Climatul sedativ recomandă stațiunea în tratarea nevrozelor, stărilor de surmenaj fizic și intelectual, stărilor de debilitate, afecțiunilor profesionale (silicoză) și ginecologice.

Instalațiile și aparatură medicală asigura tratamente și proceduri că: hidroterapia, masoterapia, electroterapia, terapia respiratorie, gimnastică medicală. Tratamentele balneare sunt efectuate sub supravegherea personalului medical. Deși e renumită pentru cel mai proaspăt aer din țară, Stațiunea Soveja necesită investiții noi și lucrări de modernizare.

Mulțumim https://Laptop-XTK.ro pentru susținerea Turismului Românesc! Compania importă și comercializează componente și accesorii laptop pentru o gamă largă de modele, branduri precum Acer , Asus , Hp , Toshiba , Dell , Lenovo IBM și alte produse. Află mai multe!

Mănăstirea Mușunoaiele din Fitionești este situată pe șoseaua Focșani-Panciu, la circa 40 km N de Focșani. Este o mânăstire de călugări și poartă hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Biserica veche, este o construcție din lemn, tencuită, în formă de cruce compartimentată în Altar, naos, pronaos și pridvor. Altarul este luminat de o fereastră mare la răsărit și una mică la nord.

Intrarea în pridvor la Mănăstirea Mușunoaiele din Fitionești se face printr-o ușa din lemn în două canaturi. În stânga ușii este pictat Sf. Apostol Petru, iar în dreapta Sf.Apostol Pavel, deasupra este pictată scenă Adormirii Maicii Domnului. Pictură bisericii vechi este realizată de Ad. Cantini.

Biserica din lemn a fost ctitorită de călugărul Dimitrie între anii 1839-1841. Biserica din zid a fost construită în 1940, ctitor fiind starețul Evghenie Hulea, stareț al mănăstirii până în 1949. Pictură a fost realizată de starețul ieromonah Isac Borș în anul 1951.

Amplasată în zona Subcarpaților de Curbură, Mănăstirea Recea din Dumbrăveni ocupă un loc aparte printre atracțiile turistice din județul Vrancea.

Schitul de maici Recea reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, motiv pentru care nu ar trebui ratat. Peisajul învecinat este unul pitoresc, specific unei zone aflate la poalele muntelui.

Construită în anul 1686 de clucerul Mihăilă, mănăstirea poartă haremurile Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Nicolae.

Monument istoric și de arhitectură religioasă, Mănăstirea Recea din Dumbrăveni a fost reparată în anul 1710 și restaurată între 1802-1804.

În perioada 1994-1995, pictorul și preotul Petre Brașoveanu din Buzău a realizat o serie de picturi în tehnică fresco.

Mausoleul din Focșani reprezintă un obiectiv turistic însemnat al regiunii. Construcția acestuia a devenit una dintre cele mai mari necesități ale zonei încă din anul 1926.

Atunci când privești clădirea nu ai cum să nu remarci însemnele „Pro Patria”, închinate în cinstea eroilor neamului, căzuți pentru patrie. Mausoleul este declarat monument istoric.

În anul 1926, Societatea „Mormintele Eroilor” este cea care a avut inițiativa de a demara construcția acestuia, împreună cu sprijinul autorităților și al localnicilor focșăneni care au suportat o parte însemnată din cheltuieli. Așa se face că în anul 1927 au început lucrările de construire al Mausoleului din Focșani.

Planurile arhitectului S. Balosin au fost bazele pentru construcția mausoleului. Stilul pe care l-a urmat arhitectul a fost cel bizantin. Liniile curbe, arcadele bine reliefate reușesc să demonstreze o parte din istoria neamului.

Mausoleul din Focșani este unul dintre locurile preferate de turiștii din Vrancea.

Mausoleul Eroilor din Mărășești, este un monument ce a fost înălțat între anii 1919 și 1938 fiind cel mai spectaculos mausoleu din estul Europei, ridicat în memoria eroilor care au luptat în Primul Război Mondial.

Deși inferioare numeric, trupele române au reușit să respingă atacul trupelor germane unde au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români.

Mausoleul Eroilor din Mărășești, în centru este dispus sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919. Generalul Eremia Grigorescu fost decorat cu Steaua României și Ordinul Sfântul Gheorghe și Sfânta Ana al Țarului Rusiei, a fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare și a primit o sabie de samurai având gravate cuvintele „Pe aici nu se trece!”.

Pe „Culoarul Cavalerilor”, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, se află și mormântul Mariucai Zaharia, copila de 12 ani din Haret care a ajutat armata română, transmițând din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemților, până în momentul în care a fost doborâta de glonțul unui lunetist neamț.

Mănăstirea Lepșa se află pe lista celor mai cunoscute așezăminte monahale de pe cuprinsul Vrancei. Este găzduită de localitatea al cărui nume îl și poartă, datând din secolul al XVIII-lea.

Aici sunt două biserici și un paraclis unde se slujește, iar cea mai veche dintre ele este din lemn, fiind inclusă în rândul monumentelor istorice, purtând hramul „Nașterii Maicii Domnului” (8 septembrie).

După incendiul din 1929 care aproape a pustiit tot, în anul 1936 este înălțată o nouă biserică. Până în 1952 a viețuit o obște de călugări, ce a fost apoi înlocuită cu cea de maici.

În perioada 1960-1990 Mănăstirea Lepșa a fost desființată de regimul comunist și folosită ca depozit forestier. Între 2008 și 2011 se construiește un nou locaș din zid, îmbogățind frumusețea locului.

Mănăstirea Buluc din Jariștea este situată în județul Vrancea, a fost întemeiată de boierul Isaia Caragea și a fost sfințită la dată de 8 martie 1679.

Mănăstirea este construită din bârne de brad în formă de cruce, ferestrele sunt din lemn și au formă dreptunghiulară, pardoseală este din scândură, iar acoperișul din tablă zincată.

Interiorul bisericii nu este pictat, însă pereții sunt împodobiți cu icoane. Mănăstirea Buluc poartă hramurile Sfânta Treime și Schimbarea la Față.

În perioada interbelică (1922-1928), mănăstirea a fost reconstruită, însă cutremurul din 1940 a dărâmat-o aproape în întregime. După nefericitul eveniment, mănăstirea a fost refăcută din temelii.

Câțiva ani mai târziu (1951-1961), Mănăstirea Buluc din Jariștea a adăpostit o obște de maici, fiind părăsită ulterior. Anul 1991 marchează momentul când locașul este redeschis.

Mănăstirea Dălhăuți din Cârligele se număra printre cele mai vechi lăcașuri de cult vrâncene. Prima atestare documentară a Mănăstirii Dălhăuți datează din anul 1625.

Mănăstirea Dălhăuți este considerată monument istoric. În curtea sa putem observa atât o biserică din lemn, cât și una din zid. În interiorul Mănăstirii putem observa Moaștele Sfântului Mucenic Talaleu, dar și ale Sfântului Ignatie cel Nou.

Mănăstirea Dălhăuți are o vechime considerabilă, dăinuind peste ani vreme de mai bine de cinci secole. Aceasta a fost sortită, după spusele localnicilor, să facă mult bine celor veniți să se roage, fiind considerată a fi un adevărat Izvor Tămăduitor. Se spune că Mănăstirea a fost construită de doi ciobani, acestora arătându-li-se o lumină – cea sfântă – care și astăzi dăinuie și viețuiește în aceste locuri.

Turiștii aflați în regiune se pot considera pe deplin fericiți dacă vor trece pragul Mănăstirea Dălhăuți din Cârligele întrucât aici se afla o icoană făcătoare de minuni – cea a Maicii Domnului.

Cascada Mișina din Nistorești este o rezervație naturală de tip mixt, situată în bazinul superior al Pârâului Mișina. Aria protejată Cascada Mișina ocupă un areal de 183,5 ha și este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic și peisagistic.

Relieful este dominat de puternicele procese tectonice din trecut, datorită cărora, într-o zona marcată de o pânză de sariaj și o falie inversă, s-a format și Cascada Mișina din Nistorești cu o rupere de pantă de peste 12 m.

Culmea Mișinei și plaiul Intorcatoarea domină rezervația, fiind situate în est, în partea opusă a Culmii Fagetu Rotund, ambele fiind orientate pe direcția generală SV și NE.

Peisajul este dominat de culmi care converg spre zona cascadei și conferă reliefului un caracter frământat, accentuat de rețeaua hidrografica bogată, ale cărei vai înguste au versanții abrupți, foarte greu accesibili.

Aici au fost identificate 122 de specii de plante superioare a căror pondere, după originea fitogeografica este asemănătoare cu aceea întâlnită în ariile protejate învecinate din Cheile Narujei.

Rezervația naturală Focul Viu se află în apropierea orașului Focșani, la numai 37 kilometri depărtare, în localitatea Andreiașu de Jos, pe malul Milcovului.

Am putea spune că Milcovul este destul de frecvent vizitat de către mii de turiști, an de an, aceștia urmărind frumusețile zonale. Deși așezările rurale de aici sunt cuprinse de sărăcie, natură le conferă turiștilor multă liniște, dar mai ales o serie de surprize destul de inedite în așa fel încât să renunțe la drumețiile lor.

Se poate spune că natură a înzestrat pământurile acestor locuri cu multe bogații și zăcăminte naturale și, tocmai de aceea, că urmare a unor urme de gaze naturale, în zona se creează impresia că pământul arde că o torța. Într–adevăr, câteva flăcări stau de veghe și zi și noapte, fiind principala atracție a turiștilor veniți să viziteze ținuturile vrâncene.

Încă din anul 1995 întreg teritoriul situat în aceste locuri a fost numit Rezervație Naturală, fiind o zona ocrotită prin lege. Am putea spune că binele este destul de mare dacă ne vom gândi la protecția pădurilor de conifere din aceste regiuni, astfel putându–se proteja pământurile și locuințele situate pe dealurile înalte în față alunecărilor de teren.

Rezervația Naturală Focul Viu din Andreiașu de Jos este unul dintre locurile preferate de turiștii din Vrancea.

Stațiunea Lepșa sau Mica Elveție a Munților Vrancei, după cum mai este cunoscută, se află printre primele opțiuni ale turiștilor care aleg să vină în acestă zonă.

Alături de atracțiile naturale pe care le găzduiește acest meleag, un alt punct important al stațiunii îl reprezintă și păstrăvăria de aici, deschisă din anul 1955. Aceasta este furnizorul principal pentru bucătăriile restaurantelor zonei, dar nu numai.

Păstrăvul în cetină de brad sau în saramură reprezintă specialitatea de bază a localnicilor. De asemenea, doritorii au și posibilitatea achiziționării peștelui direct de la păstrăvărie.

În cadrul stațiunii sunt puse la dispoziție unități de cazare și zone de agrement, fiind un loc ales pentru liniște și natură. Poți opta pentru drumeții pe munte, vizitarea destinațiilor naturale sau a obiectivelor turistice din apropiere.

Stațiunea Lepșa este unul dintre locurile preferate de turiștii din județul Vrancea.

Mănăstirea Soveja se află în apropierea stațiunii cu nume omonim, fiind un locaș ce datează din secolul al XVII-lea. Este o ctitorie a domnitorului Matei Basarab și a fost ridicată ca semn al reconcilierii sale cu domnitorul Vasile Lupu.

Mai este cunoscută și sub forma de „Dobromirna”, care s-ar traduce prin „pace valoroasă”. Îi are ca ocrotitori pe „Sfinții Împărați Constantin și Elena – mama sa” (21 mai).

Deși de-a lungul vremii mănăstirea a trecut prin multe greutăți și schimbări la nivelul construcției, se reușește ca în cele din urmă să fie restaurată. Astfel, în anul 2008 se resfințește, începând un nou capitol în viața monahală a maicilor de aici.

De acest loc se leagă și ultima parte a vieții scriitorului și revoluționarului pașoptist basarabean Alecu Russo. Acesta a fost exilat aici din cauza unei piese de teatru, perioadă în care a descoperit și cules balada „Miorița”.

Mănăstirea Soveja este unul dintre locurile preferate de turiștii din Vrancea.

Casa Babei Vrâncioaia este reprezentativă pentru județ și e adăpostită de localitatea Bârsești. Muzeul a fost construit de săteni în memoria bătrânei Vrâncioaia, care a rămas în conștiința populară datorită mai mult ca o legendă.

Se spune că l-a găzduit pe voievodul Ștefan cel Mare fără a ști inițial că el e domnitorul Moldovei. După ce și-a dat seama cine e, a plecat să-și adune cei șapte băieți din depărtările Vrancei. Ulterior, ea s-a întors cu feciorii și cu o întreagă oaste pentru luptă adunată de aceștia.

Apoi, după ce i-au biruit pe turci, numele celor șapte feciori au rămas ca nume a șapte sate, în cinstea lor (Bârsești, Bodești, Păulești, Negrilești, Spulber, Nistorești, Spinești). Chiar dacă acestea par a fi o combinație între istorie și mit, casa poartă în sine o valoare ce merită apreciată.

Casa Babei Vrâncioaia este unul dintre locurile preferate de turiștii din județul Vrancea.

Cascada Putnei din Tulnici se află situată în apropierea satului Lepșa, fiind una dintre cele mai importante rezervați geologice din țară. Peisajul creat la revărsarea cascadei Putnei este unul destul de mirific, ce trebuie observat de ochii fiecăruia dintre noi.

Dimensiunea rezervației nu este foarte mare, fiind cuprinsă în limita a 10 hectare, însă atracțiile naturale sunt destul de bine conturate. Admirată anual de zeci de turiști români și străini, curioși de descoperirile naturale din țară, cascadă încânta prin lungimea să de 76 metri.

Frumusețea cascadei poate fi admirată atât vara, în anotimpul cel mai călduros, când peisajul verde de jur împrejurul sau îi da un farmec aparte. Nici iarnă nu este de neglijat.

Bulgarii de zăpadă, dar și țurțurii ce atârnă pe toată înălțimea cascadei îți dau senzația unui mediu polar ne mai întâlnit.

Nu de puține ori s-a spus că cei veniți aici pentru a o admira pot beneficia de proprietățile sale curative, Cascada Putnei din Tulnici oferă o bună relaxare psihică pentru cei încărcați de atmosfera apăsătoare a marilor centre urbane.

Lacul Negru din Nereju este adăpostit de Rezervația Naturală Cheile Nărujei, fiind în topul celor mai aspectuoase lacuri ale județului Vrancea.

Ceea ce îi oferă unicitate și îl diferențiază este prezența turbăriei pe aproape o jumătate din lac și a plaurului (un fel de stuf) pe cealaltă.

Formarea acestuia s-a petrecut datorită alunecărilor de teren, întinzându-se pe o suprafață de circa un hectar.

Se află pe teritoriul comunei Nereju, la o altitudine ce depășește 1000 de metri și, începând cu anul 2000, este protejat prin lege.

În popor Lacul Negru din Nereju mai este cunoscut la „lacul cu plămână”, denumirea venind de la o plantă care ar deține efecte terapeutice. Iar „negrul” lacului este simbolizat de umbra pădurii de molid de lângă el, ce adesea se reflectă în apă.

Muzeul Etnografic Rădăcina Vrancei este o destinație care se află în comuna Bârsești, fiind înființat în anul 2010, la inițiativa unui țăran român, Costică Reșa.

De asemenea, cei care vin la muzeu au și opțiunea de a putea descoperi povestea din spatele obiectelor expuse. Până în anul 2016 aceste povești erau împărtășite de însuși cel care a fondat acest univers popular. El însă a trecut la cele veșnice, având 75 de ani.

Dintre cele peste 500 de piese adunate în decursul a peste 10 ani de efort depus de moș Costică, cele care au reușit să atragă cel mai mult atenția au fost costumele populare. Apoi, instrumentele muzicale sau diversele obiecte care se foloseau la treburile casei de pe vremuri stârnesc și ele curiozitatea vizitatorilor.

Muzeul Etnografic Rădăcina Vrancei este un loc unde au fost colecționate o sumedenie de exponate reprezentative pentru tradițiile românești.

Muzeul Unirii din Focșani este poate cea mai importantă și reprezentativă secție din cadrul Muzeului Vrancei.

În vremurile de odinioară clădirea acestuia era cunoscută ca „Vama Veche”, servind ca vamă între Moldova și Țara Românească, dar la bază a fost han.

Apoi, după Mica Unire din 1859, devine hotel, pe unde au trecut mai multe personalități, precum Mihail Kogălniceanu, Nicolae Șuțu și alții.

În anul 1912 este transformat în poștă, iar în 1982 ajunge în proprietatea Muzeului Județean al Vrancei.

Anul 2006 este cel în care intră într-un proces de restaurare ce se desfășoară în decursul a doi ani. Apoi, data de 24 ianuarie 2008 este semnificativă pentru că a luat naștere Muzeul al Unirii din Focșani, eveniment la care a luat parte și președintele țării.

Rezervația Naturală Tișița reprezintă o atracție turistică importantă a regiunii Vrancea. Rezervația Tișița se află situată în apropierea localității Lepșa, chiar în bazinele pârâurilor Tișița Mică și Tișița Mare.

Rezervația Tișița face parte din categoria rezervațiilor mixte ale țării noastre, configurând un frumos peisaj montan.

Pădurile stufoase de conifere și foioase, dar și faună și vegetația bogată transformă aceste locuri în cele mai prețioase ținuturi ale regiunii, fiind considerate de cercetători un adevărat tezaur natural.

Ajunși în Rezervația Naturală Tișița, turiștii sunt încântați să observe niște văi destul de înalte și lungi, căpătând aspecte de canion. De asemenea, sunt surprinși de liniștea, dar și de murmurul pârâurilor ce înconjoară întreaga regiune.

În cadrul Rezervației Naturale Tișița, turiștii pot admira specii rare de plante și animale. Plantele alpino-boreale, atlantice și alpino-carpatice sunt atât de prețuite încât valoarea acestora a transformat întreaga regiune într-o adevărată rezervație protejată de forța distructiva a omului.

Teatrul din Focșani poartă numele de Maior Gheorghe Pastia (1848-1929) se numără printre clădirile-simbol ale orașului Focșani. Este una dintre instituțiile de bază ale acestuia, unde-și dau întâlnire arta și istoria.

După cum reiese și din denumirea lui, Gheorghe Pastia a fost cel care a dorit construirea unui teatru, susținând financiar acest proiect, din economiile adunate în timp de maior. Prin acest lucru el a vrut să lase ceva palpabil în urma sa pentru orașul natal, fapt consemnat în testamentul său.

Grandioasa și impozanta clădire a fost realizată după planurile iscusite ale arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu, între anii 1908-1913.

Apoi, după ani buni de activitate intensă, clădirea începe să se degradeze. De aceea, în anul 2000 se hotărăște reabilitarea ei, care durează până în 2004.

Teatrul din Focșani este unul dintre locurile preferate de turiștii din județul Vrancea.

Muzeul Vrancei din Focșani reprezintă de fapt Muzeul Județean și e una dintre instituțiile de seamă.

Este situat în orașul de reședință, Focșani, având în administrare mai multe muzee și case memoriale de pe întreg cuprinsul județului, plus mausolee.

Muzeul Vrancei din Focșani a luat naștere în anul 1931 și este structurat pe șase secțiuni: Istorie și Arheologie, Muzeul Unirii, Conservare, Etnografie, Științele Naturii și Adjud.

Înainte se numea Casa Ștefănescu, datând din secolul al XIX-lea și a fost declarată monument istoric. Deține un număr impresionant de exponate, ce depășește 50.000 de piese.

Muzeul se află în subordinea Consiliului Județean al Vrancei și este prezent în topul atracțiilor culturale și istorice ale județului.