Rezultatele căutării

Peştera Izvorul Tăușoarelor, jud. Bistriţa-Năsăud, Romania

Situată în Munții Rodnei, Peștera Izvorul Tăușoarelor reprezintă una dintre cele mai importante atracții din zonă pentru turiștii dornici de drumeții montane. Aceasta este așezată pe malul stâng al pârâului Izvorul Tausoarelor, în partea de nord a masivului Basca.

Pentru a ajunge să vizitați Peștera Izvorul Tăușoarelor este indicat să urmați drumul ce se formează din comuna Rebrișoara, pe DJ 172, urmând traseul prin satele Gersa I și II pana ajungeți la Poiana Ursului. În numai câțiva kilometri din aceasta confluentă veți reuși sa ajungeți la Izvorul Tausoarelor.

Peștera are o lungime de aproape 16 kilometri, fiind una dintre cele mai mari ca dimensiune din cadrul Carpaților Orientali. Atunci când pășiți în interiorul său veți fi surprinși să observați o faună destul de numeroasă, specifică reliefului carstic. De-a lungul timpului Peștera Izvorul Tausoarelor a fost declarată monument al naturii datorită faptului ca nu veți găsi în interiorul său stalagmite, stalactite și draperii, formațiuni specifice peșterilor. În interiorul sau putem găsi numeroase cristale din gips.

Fauna și vegetația care înconjoară peștera sunt specifice reliefului montan, de aceea multi turiști ajung în aceste locuri tocmai pentru a se relaxa în aceste locuri atât de „verzi”și pure.

 

Turnul Dogarilor, Bistrita, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Turnul Dogarilor este situat în zona centrală a orașului Bistrița și are o înălțime de 25 de metri. Este repartizat pe trei nivele, cele superioare fiind împărțite în două încăperi printr-un perete despărțitor și prevazute cu ferestre. Nivelul inferior era necompartimentat, folosit pe post de magazie, accesul fiind permis printr-un portal masiv.

Turnurile care întăreau incinta orașului au fost construite într-o perioadă relativ scurtă de timp și realizate după o arhitectură militară gotică, toate erau asemănătoare ca înfățișare.

Turnul Dogarilor este singurul care s-a păstrat din totalul de 18, restul fiind demolate în urma dispozițiilor date de Curtea Imperială de la Viena, în anul 1863. Turnul era legat de Abația Benedictinilor printr-un tunel subteran, care se continuă spre Catedrala Evanghelică, ca apoi să ajungă pe dealul fostei cetăți de pe Burich, un deal situat în apropierea orașului.

Ca plan, este o construcție rectangulară, dimensiunile lui fiind de 6,30 m / 9,90 m. Fată de zidul de incintă are o retragere de 2,00 m spre interiorul orașului vechi, ieșind spre exterior cu 5,10 m. Construcția este realizată din piatră, iar spațiul interior este compartimentat în două zone, printr-un perete despărțitor cu o grosime de 0.65 m.

Turnul Dogarilor este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița

Sugălete, Bistriţa, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Sugălete din Bistrița reprezintă una dintre veritabilele construcții renascentiste din țară, fiind o atracție turistică însemnată a Bistriței.

Sugălete este un ansamblu format din 13 clădiri destul de vechi, lipite una de cealaltă, având etaj. Construcțiile imită stilul renascentist, turiștii putând observa și câteva dintre elementele stilului gotic.

Ceea ce este spectaculos este intrarea în clădire. Destul de spațioasă și sprijinită pe 21 de pilaștri, intrarea îți dă senzația de o boltă frumos arcuită și destul de rezistentă.

Acestea au fost construite în scop de comerț, atunci când regele Ludovic I a permis transformarea zonei într-una comercială. Sugălete este un ansamblu format din 13 clădiri destul de vechi, construite în secolele XV-XVI.

Sugălete este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița.

Cetatea Ciceului, Ciceu Mihăieşti, Bistrita-Nasaud, Romania

Cetatea Ciceului este o fortăreață medievala din județul Bistrița-Năsăud.

Cetatea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde și numele de Ciceu.

Asediată de Martinuzzi, din ordinul lui Ioan Zapolya, cetatea a fost nevoită să se predea după patru luni, din lipsa de muniții și provizii apoi în 1544 a fost dărâmată.

A rămas în continuare sub stăpânirea Moldovei doar domeniul cetății, însă și acesta a fost pierdut în timpul lui Alexandru Lăpușneanu.

Din cetatea Ciceului a mai rămas un zid de aproape 8 metri înălțime și fundațiile a doi pereți reconstruit în 1927.

Cetatea din Ciceu Mihăiești este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

Casa Andrei Mureşanu, Bistrita, Romania

Casa Andrei Mureșanu este locul în care autorul și-a petrecut copilăria, fiind o locuință moștenită de la bunicii acestuia.

De-a lungul timpului, aceasta a trecut prin numeroase încercări. Un puternic incendiu a ajuns să o distrugă din temelii, fiind reconstruită în perioada 1983, la ordinul autorităților locale. Începând cu anul 1984, în interiorul său au fost adăpostite colecțiile de carte ale Bibliotecii Județene pentru Copii și Tineret.

Clădirea este destul de veche, datând din perioada începutului de secol XIX, respectând modelul de construcție clasic românesc, fără să iasă prea mult în evidență, completând structura și arhitectura orașului, așa cum a fost conceput în acea perioadă.

În interiorul său sunt adăpostite mari colecții de carte, dovezi ale revoluției pașoptiste, scrisori, publicații – toate pentru a demonstra întreaga operă a autorului „Răsunetului” românesc.

Casa Andrei Mureșanu este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița.

Casa George Coşbuc, com. Coșbuc, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Casa George Coșbuc se află în localitatea cu nume omonim, care pe vremuri purta denumirea de Hordou, la 15 kilometri de Năsăud. E o casă țărănească, tipic ardelenească, acoperită cu șindrilă din lemn și văruită cu var alb.

Așa arată casa în care poetul s-a născut, fiind al șaptelea din cei 14 copii la părinți, într-o familie cu tatăl preot greco-catolic. În 1905 când devine casă memorială, unii susțin că ar fi și primul muzeu de literatură din țară.

După moartea poetului, a cărei cauză ar fi fost tristețea, căci fiul lui pierise într-un accident, casa este părăsită.Apoi în 1954 ajunge în proprietatea statului, care o restaurează și o redeschide publicului larg.

Aici se găsesc obiecte și lucruri ce au aparținut scriitorului, manuscrise, fotografii, piese de mobilier și mai tot universul unde el a creat. În memoria națională a rămas ca „marele poet al țărănimii”, mare patriot, dar care nu a mai apucat să vadă înfăptuirea Marii Uniri, murind pe 9 mai.

Casa George Coșbuc este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

Casa Liviu Rebreanu, orașul Năsăud, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Casa Liviu Rebreanu este o casă cu specific țărănesc, formată din trei odăi ce adăpostesc o colecție impresionantă de lucruri aparținând scriitorului și familiei sale. Liviu Rebreanu a locuit aici doar un an de zile, dar a cunoscut multe persoane care l-au inspirat în romanul scris ulterior – „Ion”.

Casa Liviu Rebreanu are trei camere. În prima se află câteva vitrine cu manuscrise, fotografii, ediții de cărți vechi și noi, o vitrină cu reviste editate de L. Rebreanu, o altă vitrină cu materiale didactice (abecedar, o carte de citire, aritmetică, gramatică, geografie) și o altă vitrină cu opere traduse în diverse limbi.

În a doua încăpere se găsesc monografii, studii, amintiri ale scriitorului, fotografia fratelui sau, Emil Rebreanu, dar și obiecte care i-au aparținut. Ultima încăpere, a treia, are mobilier de epocă (birou, oglinda, fotolii), precum și fotografii de familie însoțite de note.

Lânga casă, într-o clădire modernă, se afla un amfiteatru pentru expuneri, o expoziție de carte și lucrări de artă plastică.

Sangeorz-Bai, Bistrita-Nasaud, Romania

Stațiunea Sângeorz Băi este situată în județul Bistrița-Năsăud, la poalele Munților Rodnei, fiind traversată de răul Someșul Mare.

Aflată într-o zonă deluroasă, la altitudinea de 435-450 m (la 50 km nord-est de Municipiul Bistrița), stațiunea balneoclimaterică permanentă Sângeorz Băi este locul ideal pentru relaxare și tratament.

Factori naturali de cură: ape minerale, carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, magneziene, slab bromurate și iodate, nămol mineral de izvoare, mofete, climat sedativ, tonico-stimulativ

Stațiunea dispune de instalații pentru bai calde în cada cu ape minerale, pentru electroterapie și hidroterapie, pentru aerosoli și inhalații, pentru împachetări cu nămol mineral cald și cu parafină, mofete.

Apele minerale de aici sunt recomandate pentru tratamentul afecțiunilor tubului digestiv, hepato-biliare, metabolice și nutriționale. În cura externă, aceste ape au efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative și diartritice.

Casa Argintarului, Bistrita, Romania

Casa Argintarului este situată în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud. Astăzi, clădirea adăpostește Școala Populară de Artă din Bistrița.

Casa a fost locuința unui mare meșteșugar bijutier, de unde și însemnele breslei aurarilor, două potire în basorelief, sculptate pe ancadramentul ferestrei cu deschidere semicirculară. Decorațiunile exterioare, au fost realizate de către arhitectul elvețian Petrus Italus.

Până în anul 1986, clădirea a adăpostit secția de istorie a Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, având un fond de peste 10.000 piese, printre care o sabie de bronz de tip micenian, bronzuri tracice, podoabe și arme traco-scitice, ceramică, arme și alte obiecte din marea necropolă celtică de la Fântânele, piese din castrele romane de la Orheiu Bistriței, tezaure monetare și obiecte ale breslelor bistrițene. Casa argintarului, este un monument istoric ce a fost construit la începutul secolului al XVI-lea, al cărui stil arhitectural marchează faza timpurie a Renașterii.

Casa Argintarului este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița.

Castelul Bethlen, Arcalia, Șieu-Măgheruș, Bistrița-Năsăud

Castelul Bethlen de la Arcalia este unul dintre cele mai cunoscute de pe teritoriul bistrițean. Găzduit de comuna Șieu-Măgheruș, aparține face parte dintr-un ansamblu împreună cu alte monumente istorice din satul Arcalia.

În preajma acestuia se află un parc dendrologic, la fel de faimos precum castelul. Are peste 150 de specii de copaci, la fel ca numărul anilor de când datează construcția, și se întinde pe circa 16 hectare.

A aparținut unei familii maghiare de grofi și a fost clădit la cererea și vrerea contelui Bethlen Balázs, undeva pe la mijlocul secolului al XIX-lea. E singurul castel transilvănean unde se regăsește stilul mauro-bizantin, întâlnit de obicei la vechile biserici din perioada Imperiului Bizantin.

Deși este naționalizat și are alte destinații decât cea inițială, totuși soarta i-a fost prietenă. În cele din urmă ajunge în mâinile Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, din 1963 și este folosit ca Centrul de Cercetări Biologice și Geologice, plus loc de practică de vară pentru studenți.

Castelul Bethlen de la Arcalia este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

Lacul Colibița, Bistrița Bârgăului, Bistrița-Năsăud

Lacul Colibița este cel mai mare lac de origine antropică din județul Bistrița-Năsăud. Suprafața lacului este de 300 ha, iar suprafața bazinului hidrografic este de 113 km², cu un volum total de 100 mil. m³.

Realizat cu scopul de a alimenta cu apă localitățile din aval și de a produce energie electrică, Lacul Colibița a devenit una dintre principalele resurse turistice ale județului, malurile sale fiind împânzite de numeroase cabane și case de vacantă.

Funcțiile lacului de acumulare ale Lacului Colibița sunt următoarele: alimentarea cu apă a localităților din aval, a industriei, irigații pe o suprafață de 5 ha, producerea energiei electrice, regularizarea debitului apelor răului Bistrița. Pe de altă parte, lacul mai este folosit pentru agrement și practicarea sporturilor nautice.

Datorită concentrației mare de ozon și ioni de iod a zonei, recomandată pentru tratamentul afecțiunilor pulmonare și cardiace, Colibița a fost cunoscută pană în anii ’80 ca a o renumită stațiune turistică și climaterică.

Biserica Evanghelică, mun. Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Biserica Evanghelică din Bistrița este considerată a fi unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului. Are cel mai înalt turn medieval din țară, de 75 de metri, care e și atracția de rezistență a obiectivului.

În 2008, din cauza unor copii care se jucau cu niște chibrituri în apropiere, acesta a luat foc și s-a stârnit un adevărat incendiu. Însă cu eforturile sașilor din diasporă, ale Bisericii Evanghelice și ale primăriei s-au strâns banii necesari pentru renovarea lui, a bolților și a structurii de rezistență.

Din 2012 a fost redeschis vizitatorilor care, de data asta, au și un lift pus la dispoziție pentru a urca în turn. De asemenea, trebuie amintit că e singurul turn de biserică din Europa unde se poate ajunge cu ajutorul liftului.

Dat fiind faptul că anual e vizitată de mii de turiști e în plan renovarea bisericii pentru a fi integral pusă la punct. Din acest motiv a fost înaintat un proiect european în această direcție, care a fost și aprobat.

Biserica Evanghelică din Bistrița este monumentul istoric de arhitectură gotică spre stilul renascentist merită să fie vizitat, fiind este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița Năsăud.

Lacul Glaciar Lala Mare, Bistriţa-Năsăud, Romania

Lacul Glaciar Lala Mare este localizat în munții Rodnei, sub vârful Ineu, la o altitudine de 1.815 m.

Este cel mai extins lac glaciar din Munții Rodnei, având suprafața de 5637,5 m² și face parte din Rezervația mixtă „Ineu – Lala”.

În afara lacului Lala Mare în care se afla păstrăvi (păstrăv indigen, păstrăv curcubeu), turiștii pot admira rododendronul (arbust originar din regiunea mediteraneeană).

Ceva mai sus de Lacul Lala Mare se află Lala Mica, cu o adâncime de numai jumătate de metru.

Deși traseul pană la lac nu este tocmai ușor din cauza stâncilor și a jnepenișului, turiștii care ajung la destinație se pot bucura de un peisaj mirific.

Lacul Glaciar Lala Mare este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

sat Valea Vinului, com. Rodna, jud. Bistrița-Năsăud

Valea Vinului este singura localitate din Parcul Național Munții Rodnei . Este un fost sat minier din comuna Rodna, care în trecut avea o mare însemnătate datorită exploatării (de aur, argint, cupru, zinc sau plumb) ce avea loc aici.

La bază este un vechi sat maghiar, locuit în mare parte de catolici, care purta numele de Borpatakhoz. După aceea, denumirea satului se schimbă, devenind Valea Vinului. Asta se datorează râului care trece pe aici, a cărui culoare seamănă cu cea a vinului.

Gura minei încă se mai vede, iar istoricii susțin că din exploatările care aveau loc s-au îmbogățit mulți nobili maghiari. De asemenea, aici se află și vestita Casă a Scriitorilor, care are nevoie de reabilitare.

De această perioadă se leagă și niște legende, unde într-una dintre ele se spune că diavolii au închis unui principe drumul spre aur ca să-l oprească din a mai ridica biserici.

Valea Vinului din Rodna este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

sat Cușma , com. Livezile, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Locul de vânătoare al lui Ceaușescu din județul Bistrița-Năsăud se află în Munții Călimani, într-o pădure unde este cabana de la Dealul Negru. Aici obișnuia să vină în fiecare toamnă conducătorul vechiului regim din România, Nicolae Ceaușescu, să vâneze urși, dat fiind faptul că în această zonă era cel mai numeros grup de urși bruni din toată Europa.

Deși condițiile cabanei nu erau de cinci stele, totuși îi încânta cuplul ceaușist. Iar peisajele Călimanilor și toată zona în sine îi atrăgea. Sunt multe povești care circulau, și încă mai sunt oameni ce le mai știu, despre sesiunile acestea de vânătoare.

Se spune că ar fi omorât în jur de 250 de urși, iar în cabană era chiar o blană pusă pe perete, fiind a unui urs împușcat de Ceaușescu. În Locul de vânătoare al lui Ceaușescu, cu toate că în ultimii ani s-au mai făcut renovări, chiar și drumul până aici s-a asfaltat, în 2016 a avut loc un incendiu și s-a mistuit vechiul loc de vânătoare al ceaușiștilor.

Parcul Național Călimani, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Parcul Național Călimani reprezinta unul dintre cele mai inalte masive muntoase din Romania, facand parte din categoria Carpatilor Orientali. Cel mai inalt varf este de departe Pietrosul, cu o altitudine de 2100 metri.

Muntii Calimani au fost declarati „parc national” intrucat in zona putem admira o fauna destul de rara. Prezenta jneapanului, a cocosului de mesteacan si a zambrului in muntii Calimani au determinat ocrotirea acestor locuri, fiind protejate prin litera legii.

Parcul Calimani cuprinde 24.041 hectare, in regiune putand fi permise atat pasunatul, cat si taiatul lemnelor in cantitati mai reduse.

Pentru a ajunge in Muntii Calimani poti opta fie la parcurgerea traseului cu masina, fie cu trenul. Accesul in regiune se face destul de usor. Datorita intinderii sale, Parcul National Calimani este cuprins de patru judete importante – Suceava, Harghita, Mures si Bistrita-Nasaud.

De aceea pentru a ajunge in zonele protejate ale parcului puteti opta fie sa strabateti drumul dinspre Vatra Dornei-Poiana Stampei, fie dinspre Rastolnita-Toplita.

Parcul Național Munții Rodnei, Bistrița-Năsăud, Romania

Făcând parte din grupa Carpaților Orientali, Parcul Național Munții Rodnei se bucură de cele mai înalte altitudini, fiind așezați în partea nordică a tarii.

Aici putem remarca Vârful Pietrosu care este unul din cele mai înalte din Munții Rodnei, având o altitudine de 2303 metri. Munții Rodnei sunt cuprinși intre județele Bistriță Năsăud și Maramureș.

Frumusețea Munților Rodnei nu are cum sa nu fie remarcată de cei ajunși pe culmile cele mai înalte pentru a-i vizita. Culmile înalte formate din șisturi cristaline, rocile vulcanice neogene, gresiile conglomerate fac parte din cele mai interesante obiective pe care le poți admira atunci când te afli în vârf.

Nu putem pleca fără sa nu remarcam urmele ghețarilor cuaternari, fiind cele mai proeminente. Cheile Bistricioarei, Cormoaia și Pasul Prislop, defileul Strâmba și Rebra, dar și circurile glaciare Lala, Iezer, Izvorul Cailor, Buhaescu și Negoiescu pot fi văzute de către turiștii ajunși aici.

Parcul Național Munții Rodnei este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

Pasul Tihuța, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, Romania

Pasul Tihuța, cunoscut și ca Pasul Bârgău, este zilnic străbătut de zeci sau mii de mașini, mai mari ori mai mici, cu oameni care călătoresc de voie sau de nevoie.

Oricare dintre aceste variante ar fi, traseul este anevoios și dificil pentru șoferi. Trecătoarea se află la peste 1200 de metri altitudine și face legătura între cele două regiuni ale României, Moldova și Transilvania.

Traseul cu pricina coincide cu DN17 și chiar dacă le dă emoții celor care-l parcurg, el se revanșează cu peisaje unice, atracții turistice și aer proaspăt. De asemenea, drumul faimos care trece prin Carpații Orientali adună parcă la taifas un trio al munților Călimani, Rodnei și ai Șuhardului.

În zona pasului Tihuța îți stă la dispoziție și stațiunea Piatra Fântânele, unde în sezonul rece poți veni să schiezi. Iar obiectivul- cheie de aici îl constituie clădirea hotelului Castel Dracula, construit în perioada anilor ’80 după descrierea din celebrul roman „Dracula”, scris de Bram Stoker.

Pasul Tihuța este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

Rezervația Naturală Râpa cu Păpuși, com. Mărişelu, jud. Bistriţa-Năsăud

Rezervația Naturală Râpa cu Păpuși este unul dintre locurile unice pe care țara noastră le are. Și asta pentru că aici poți vedea aproximativ 46 de pietre cu diverse forme, iar majoritatea seamănă cu păpușile rusești.

Acest fapt i-a adus și numele pe care-l poartă, lucru ce a fost realizat de către cercetătorul Ioan Chintăuan. El a fost cel care a descoperit locul, care l-a „botezat” și care l-a făcut cunoscut.

Și, ca drept urmare, în anul 2000, această arie din satul Domnești, comuna Mărișelu, pe malul drept al râului Șieu, este declarată monument al naturii.

Cu o suprafață de două hectare a reușit să devină în timp un punct de atracție pentru turiști și pentru toți ochii curioși. Păpușile râpei sunt depuneri de minerale, ce au în compoziție nisip și cimentat de calciu și care treptat au ajuns să aibă această formă.

Rezervația Naturală Râpa cu Păpuși este unul dintre locurile preferate de turiștii din Bistrița-Năsăud.

Recomandă pe rețelele de socializare

Iubesc România mea!

Alătură-te comunității TURIST 2.0
Părerea ta contează!

Ai recomanda această pagină unui prieten?

Ai recomanda această pagină unui prieten?

Alegeti tipul de proprietate cautata